Inteligența artificială intră treptat și în politică, iar dezbaterea publică se intensifică: ar trebui ca parlamentarii să folosească AI? Sau riscă să „externalizeze” judecata democratică? Discuția a fost reaprinsă în Marea Britanie după ce deputatul conservator Tom Tugendhat a criticat folosirea instrumentelor precum ChatGPT pentru redactarea discursurilor.
Ce spun oamenii: sprijin pentru asistență, nu pentru delegare
Un nou val de sondaje TrustTracker, realizat în Marea Britanie și Japonia, arată o poziție nuanțată. Respondenții sunt deschiși ca aleșii să folosească AI pentru informare și sprijin, dar resping ferm cedarea deciziilor către mașini.
În Marea Britanie, aproape jumătate dintre cei 990 de respondenți nu susțin deloc ideea ca deputații să folosească AI nici măcar ca suport. Aproape patru din cinci resping clar ca AI sau roboții să ia decizii în locul parlamentarilor.
În Japonia, unde automatizarea este mai familiară publicului, deschiderea este ușor mai mare (eșantion: 2.117 respondenți). Totuși, majoritatea se opune delegării decizionale către sisteme automatizate; toleranța crește doar pentru utilizarea AI ca instrument de asistență.
Cine e mai deschis către AI în politică
Variabilele demografice și atitudinale contează. Bărbații mai tineri sunt constant mai favorabili folosirii AI; persoanele mai în vârstă și femeile sunt mai sceptice. Încrederea generală în guvern corelează cu acceptarea AI ca suport pentru parlamentari.
Percepțiile despre tehnologie sunt decisive: cei care văd AI ca benefică și se simt încrezători în utilizarea ei susțin mai mult rolul AI; cei care se tem de AI se opun ferm.
Ideologia acționează diferit în cele două țări: în Marea Britanie, respondenții de dreapta sunt mai deschiși către AI în parlament; în Japonia, această deschidere se regăsește mai mult la stânga eșichierului politic.
Linia roșie: AI poate consilia, dar nu poate decide
Distincția esențială este între asistență și delegare. AI poate eficientiza munca legislativă — de la trierea documentelor și redactarea întrebărilor până la simularea unor scenarii de politici publice. Însă, când cetățenii percep că AI înlocuiește judecata umană, susținerea dispare.
Pentru parlamente — instituții care depind de încredere și legitimitate — acesta este un semnal de alarmă. Reforme grăbite, fără acord public, pot genera rapid reacții de respingere.
Concluzie
Compararea celor două țări arată că opiniile publice nu urmează pur și simplu stereotipurile culturale: sprijinul pentru AI este condiționat de context, de nivelul de încredere în politică și de atitudinile față de tehnologie. AI își va face loc în procesele parlamentare, dar cu o regulă clară trasată de public: AI poate consilia, nu poate conduce.
Comentariul va fi postat dupa aprobare