Studiul „Reform 2025”: munca în sectorul cultural rămâne precară, sub media națională

Centrul Cultural Clujean a lansat a treia ediție a studiului „Reform: munca în sectorul cultural 2025”, o cercetare care radiografiază veniturile, formele de angajare, condițiile de lucru, starea de bine și libertatea de exprimare în rândul profesioniștilor din cultură. Rezultatele indică un tablou fragil: doar 19% dintre participanți câștigă suficient pentru a-și acoperi necesitățile, iar 43% își suplimentează veniturile prin activități din afara sectorului cultural.

Deși veniturile au crescut în ultimii ani, media raportată în 2025 (4.524 lei) rămâne sub media națională (4.959 lei). „Condițiile de muncă s-au îmbunătățit pentru o parte dintre lucrătorii din domeniu, dar precaritatea și instabilitatea continuă să predomine”, a declarat Rarița Zbranca, director de programe la Centrul Cultural Clujean, subliniind dificultatea construirii unei vieți profesionale predictibile în cultură.

Forme de angajare și volum de muncă

Potrivit studiului, 72% dintre respondenți au contract de muncă, o evoluție ce sugerează o stabilizare formală a raporturilor profesionale. Totuși, aproape jumătate combină mai multe forme juridice (drepturi de autor, PFA, microîntreprinderi). În sectorul public cultural lucrează 45% dintre respondenți; dintre aceștia, 51% au avut, în ultimul an, și alte colaborări pe lângă jobul de bază.

În privința timpului de lucru, doar 14% lucrează sub 40 de ore săptămânal, 29% declară 40 de ore, iar majoritatea (57%) depășesc acest prag. Datele sugerează că, deși sectorul public este predominant, stabilitatea financiară rămâne insuficientă, obligând mulți profesioniști să-și completeze veniturile din surse multiple.

Starea de bine: semnale de alarmă

Raportul măsoară, pentru prima dată, starea de bine folosind scala WHO-5. Scorul mediu este 49,5, sub media europeană (64). Cele mai scăzute scoruri apar în rândul persoanelor fără contract de muncă, indicând o relație directă între stabilitatea ocupațională și echilibrul emoțional și psihologic. „Epuizarea și bunăstarea emoțională sunt o problemă de sănătate profesională și de calitate a ecosistemului cultural”, afirmă Rarița Zbranca, pledând pentru politici care să includă finanțare, formare continuă și măsuri pentru echilibrul viață–muncă.

Libertatea de exprimare: presiuni și autocenzură

Aproape jumătate dintre respondenți au semnalat îngrădiri ale libertății de exprimare, iar 3,5% au raportat experiențe concrete de cenzură. Presiunile sunt atribuite atât contextului politic și instituțional, cât și autocenzurii generate de dependența de finanțări publice sau private.

Metodologie și context

Ediția 2025 continuă cercetările din 2018 și 2022 și are un eșantion de 321 de respondenți (142 artiști și 179 alți lucrători culturali) din diverse domenii ale producției și administrării culturale. Deși nereprezentativ statistic, eșantionul surprinde diversitatea sectorului și permite comparații utile între cele trei valuri de cercetare.

Raportul conturează priorități clare pentru factorii de decizie: apropierea veniturilor din cultură de media națională, consolidarea stabilității ocupaționale, investiții în sănătate mintală și măsuri active de protejare a libertății de exprimare. Fără aceste intervenții, precaritatea riscă să devină normă, cu efecte directe asupra calității și sustenabilității vieții culturale.