În această iarnă, mai multe țări europene raportează un sezon de gripă care a început mai devreme decât în mod obișnuit, cu un număr ridicat de cazuri și presiune suplimentară asupra spitalelor și serviciilor de urgență. În discursul public a apărut frecvent termenul de „super gripă” (super flu), folosit pentru a descrie valul actual de îmbolnăviri.
Deși expresia este tot mai des întâlnită în media, ea nu reprezintă o nouă categorie științifică de virus, ci o etichetă folosită pentru un sezon gripal intens. Din punct de vedere epidemiologic, sezonul actual se încadrează în ceea ce specialiștii ar numi un „sezon prost de gripă”, dar nu este unul fără precedent la nivel european.
Ce este, de fapt, „super gripa” și cât de neobișnuită este situația?
Virusurile gripale se schimbă constant pentru a evita recunoașterea de către sistemul nostru imunitar. Din acest motiv, vaccinul antigripal trebuie actualizat regulat. Uneori, modificările genetice sunt mai ample, alteori mai discrete, dar schimbarea este o caracteristică normală a gripei.
În acest sezon, în Europa domină în principal subtipul de gripă A/H3N2, prezent în circulație încă din 1968. De-a lungul timpului, acesta a suferit numeroase adaptări. Din această perspectivă, ceea ce este numit acum „super gripă” nu este un fenomen cu totul nou: modificări majore apar, în medie, o dată la câțiva ani, iar unele sezoane sunt mai severe decât altele.
Un element important îl reprezintă debutul timpuriu al sezonului. Dacă se compară direct numărul de cazuri sau internări dintr-o anumită săptămână cu aceeași săptămână din alți ani, se poate crea impresia unei situații excepționale. Analizele care țin cont de faptul că sezonul a început mai devreme arată însă o imagine mai apropiată de intervalul așteptat pentru un sezon gripal intens, dar nu ieșit din comun.
Ce regiuni sunt mai afectate și ce înseamnă asta pentru Europa?
La nivel european, impactul real al gripei se măsoară nu doar în numărul de cazuri, ci și în presiunea exercitată asupra spitalelor și cabinetelor de medicină de familie. Acest impact depinde atât de intensitatea circulației virusului, cât și de capacitatea de răspuns a fiecărui sistem de sănătate.
Raportările din mai multe state europene arată un tipar relativ similar: o creștere rapidă a numărului de infecții respiratorii, un număr mare de prezentări la camerele de gardă și presiune suplimentară în secțiile de pediatrie și pneumologie. În unele țări, sezonul a început mai devreme, în altele urmează să atingă vârful în săptămânile următoare, însă tabloul general rămâne comparabil cu alte sezoane „dure” de gripă din ultimul deceniu.
De ce par copiii și adolescenții mai afectați de gripă?
Copiii și adolescenții se îmbolnăvesc mai des de gripă decât adulții, iar acest lucru este vizibil în datele raportate de multe state din Europa. Un motiv este numărul mare de contacte zilnice în școli și alte colectivități, care facilitează răspândirea virusurilor respiratorii.
Un al doilea motiv ține de imunitate: sistemul imunitar al copiilor a întâlnit, până acum, mai puține variante de virus gripal decât cel al adulților. La polul opus, persoanele de peste 64 de ani se confruntă cu un risc mai mare de forme severe, deoarece, pe lângă bolile cronice mai frecvente la această vârstă, sistemul imunitar trece printr-un proces natural de slăbire (imunosenescență).
Bebelușii și copiii foarte mici sunt, de asemenea, vulnerabili, pentru că sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare. În funcție de tulpinile de gripă care au circulat în trecut, pot apărea și „goluri de imunitate” în anumite generații, ceea ce poate face ca un sezon specific să afecteze mai pronunțat un anumit segment de vârstă, de exemplu copiii și tinerii.
Cât de eficient este vaccinul antigripal la vârstnici și merită să fie făcut?
La persoanele vârstnice, datele disponibile arată că vaccinul antigripal reduce riscul de spitalizare din cauza gripei cu aproximativ 30–40%. Deși această eficacitate este mai modestă comparativ cu unele vaccinuri împotriva altor virusuri, ea este similară cu ce s-a observat în sezoanele precedente de gripă.
Recomandarea experților din Europa rămâne aceeași: vaccinarea este cea mai bună măsură de protecție individuală și colectivă. Vaccinul nu oprește toate infecțiile, dar reduce probabilitatea de evoluție severă și, implicit, presiunea asupra spitalelor. Pentru vârstnici și pentru persoanele cu boli cronice, acest efect este esențial.
De ce este vaccinul mai eficient la copii decât la adulți?
În acest sezon, vaccinurile utilizate în Europa oferă o protecție bună împotriva formelor severe de gripă, însă eficacitatea lor diferă între copii și adulți. La copii, vaccinarea reduce semnificativ riscul de prezentare sau internare în spital, în timp ce la adulți efectul este moderat, dar important.
O parte din diferență se explică prin tipul de vaccin: mulți copii primesc un vaccin intranazal, sub formă de spray, în timp ce adulții primesc de regulă un vaccin injectabil. Studiile au arătat că spray-ul nazal este deosebit de eficient la copii. În plus, adulții au, în general, un istoric mai îndelungat de expunere la diferite tulpini de gripă, astfel încât „câștigul suplimentar” după un nou vaccin poate fi mai mic procentual, dar rămâne valoros, mai ales în reducerea formelor complicate.
Ce ar trebui să fac dacă suspectez că am gripă?
Gripa este, în cele mai multe cazuri, o boală foarte neplăcută, dar autolimitată. Simptomele obișnuite includ febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, tuse și o stare accentuată de oboseală. Recomandarea generală este ca persoanele bolnave să rămână acasă, să se odihnească, să se hidrateze corespunzător și să reducă la minimum contactul cu alte persoane pentru a limita răspândirea virusului.
Totuși, anumite categorii – vârstnici, gravide, persoane cu boli cronice, copii foarte mici – trebuie să fie atente la semnele de agravare și să urmeze sfaturile medicilor de familie sau ale serviciilor naționale de sănătate asupra momentului în care este necesar consultul medical de urgență sau prezentarea la spital. Dacă apar dificultăți de respirație, dureri toracice, confuzie, febră foarte mare sau persistența simptomelor, este important să se ceară rapid sfatul unui medic.
Există teste rapide pentru gripă, similare celor pentru COVID-19?
În multe țări europene există teste rapide pentru gripă, comparabile ca format cu testele de tip „lateral flow” folosite în pandemie pentru depistarea COVID-19. Aceste teste pot fi găsite în farmacii sau achiziționate online și pot indica dacă o infecție respiratorie este cauzată de virusul gripal.
Chiar dacă este util să știm ce virus ne-a îmbolnăvit, recomandările de bază privind odihna, izolarea și îngrijirea simptomatică sunt similare pentru majoritatea infecțiilor respiratorii virale. Pentru persoanele din grupuri de risc sau în cazul simptomelor severe, decizia privind investigațiile suplimentare și eventualul tratament antiviral trebuie luată împreună cu medicul.
Este prea târziu să mă vaccinez împotriva gripei?
Chiar dacă sezonul de gripă este deja în desfășurare, nu este prea târziu pentru vaccinare. Protecția optimă se instalează, de regulă, în aproximativ două săptămâni de la administrarea vaccinului, însă beneficiile există și dacă imunizarea are loc după ce numărul de cazuri a început să crească.
De obicei, circulația virusului gripal se menține câteva luni, chiar și după vârful epidemic. Orice reducere a riscului de infecție sau de formă severă obținută prin vaccinare poate conta, atât pentru protecția individuală, cât și pentru reducerea presiunii asupra spitalelor. Mesajul specialiștilor din mai multe țări europene este clar: „cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, dar nu este „prea târziu” pe parcursul sezonului pentru a obține un plus de protecție.
Comentariul va fi postat dupa aprobare