La patru ani de la declanșarea războiului la scară largă, amploarea crizei umanitare din Ucraina rămâne ridicată, potrivit unei evaluări World Vision. Organizația estimează că unul din trei copii din Ucraina – aproximativ 2,2 milioane de fete și băieți – are nevoie în prezent de asistență umanitară, pe fondul expunerii prelungite la violență, strămutare, separare familială și întreruperi educaționale.
La nivel regional, conflictul continuă să genereze strămutări masive. Conform datelor operaționale citate, peste 3,4 milioane de persoane rămân strămutate intern în Ucraina, majoritatea femei și copii.
Nevoi în schimbare: de la ajutor de urgență la stabilitate economică
World Vision arată că, după patru ani, nevoile persoanelor refugiate nu mai sunt exclusiv umanitare. Tot mai multe probleme sunt legate de stabilitate economică, venituri predictibile și integrare profesională, inclusiv în țările gazdă.
În contextul reducerii treptate a finanțării umanitare, presiunea asupra gospodăriilor refugiate crește, iar nevoia de soluții sustenabile de integrare economică devine mai accentuată, mai menționează organizația.
România: 352.027 persoane sprijinite în perioada 2022–2026
În România, World Vision afirmă că a sprijinit, în perioada 2022–2026, un total de 352.027 persoane vulnerabile, dintre care 159.871 copii, în cadrul programului Ukraine Crisis Response. Potrivit datelor prezentate, 70% dintre beneficiari au fost refugiați ucraineni, iar 30% români din comunități vulnerabile.
Intervențiile au inclus asistență umanitară, protecția copilului, educație și integrare socio-economică. În paralel, 4.691 de persoane au beneficiat de programe dedicate mijloacelor de trai și autonomiei economice.
Integrarea economică: angajarea rămâne o provocare majoră
Datele internaționale indică faptul că accesul la locuri de muncă a devenit una dintre principalele provocări pentru refugiații ucraineni din Europa. Conform evaluărilor UNHCR citate, aproximativ 57% dintre refugiații ucraineni cu vârsta activă (20–64 de ani) sunt angajați în țările gazdă.
Totuși, organizațiile semnalează că mulți dintre cei angajați lucrează sub nivelul calificării. Barierele lingvistice și dificultățile de recunoaștere a diplomelor rămân printre obstacolele frecvente în regiune.
World Vision mai afirmă că participarea refugiaților ucraineni pe piața muncii poate avea efecte macroeconomice relevante în țările gazdă, inclusiv prin contribuții la creșterea PIB-ului, acolo unde integrarea profesională este accelerată.
Sprijin pentru joburi și autonomie economică: măsuri aplicate în România
În România, World Vision a integrat componenta de ocupare în răspunsul dedicat refugiaților, oferind, potrivit organizației: consiliere profesională și orientare în carieră, sprijin pentru redactarea CV-urilor și pregătire pentru interviuri, mediere cu angajatori locali, informare privind drepturile muncii și procedurile administrative, precum și sprijin pentru inițiative antreprenoriale.
Organizația precizează că, în perioada de implementare, au fost create peste 200 de locuri de muncă în cadrul proiectelor World Vision România, aproximativ 70% dintre acestea fiind ocupate de refugiați ucraineni, integrați inclusiv în structurile operaționale ale programelor.
Proiectul finanțat de UNHCR: angajări și parteneriate cu angajatori
Prin proiectul „Protection and socio-economic inclusion of refugees in Romania”, implementat cu sprijin financiar UNHCR, World Vision susține că a sprijinit protecția și integrarea profesională a refugiaților în mai multe regiuni ale țării.
Printre rezultatele raportate se numără: 971 refugiați înregistrați în programele de suport, evaluări de competențe și consiliere pentru sute de beneficiari, 160 de refugiați angajați în 2025 și colaborări active cu 223 de companii.
Organizația menționează și sprijin pentru inițierea și dezvoltarea de mici afaceri, inclusiv finanțarea a 37 de start-up-uri înființate de refugiați în ultimii doi ani. În plus, 733 de refugiați, părinți și copii ar fi beneficiat de servicii de protecția copilului, ateliere parentale, consiliere psiho-socială și acces la drepturi și beneficii.
Competențe și leadership: proiect susținut de Ambasada Franței
World Vision România anunță și implementarea proiectului „Refugiați: creație, formare și producție în exil. Sprijin pentru elitele și personalitățile cu viitor promițător exilate”, susținut de Ambasada Franței în România. Inițiativa urmărește dezvoltarea competențelor transferabile și a capacităților de leadership, prin formare, mentorat și conectare la rețele profesionale.
Conform organizației, proiectul vizează selecția a 12–15 refugiați ucraineni și include componente precum: dezvoltarea competențelor de comunicare și reprezentare, înțelegerea mecanismelor instituționale și administrative, creșterea autonomiei profesionale și extinderea capitalului social și profesional.
Educația copiilor refugiați: creștere a participării școlare în România
În prezent, în România se află aproximativ 46.000 de copii ucraineni, iar peste 20.000 sunt integrați în sistemul educațional, fie prin înmatriculare, fie în regim de audienți, potrivit datelor prezentate. World Vision afirmă că participarea școlară a crescut constant începând cu anul școlar 2024–2025.
În intervalul 2022–2026, organizația spune că a sprijinit 159.871 de copii prin intervenții educaționale, servicii de protecție a copilului și programe de integrare. Prin Centrele Happy Bubble, World Vision menționează că a susținut accesul la educație, suportul lingvistic și adaptarea școlară a copiilor refugiați.
Declarație: integrarea economică și educația, „profund interconectate”
„După patru ani de conflict, realitatea familiilor refugiate arată că integrarea economică și accesul la educație sunt profund interconectate. Dincolo de sprijinul umanitar inițial, stabilitatea veniturilor, accesul la locuri de muncă și continuitatea educațională a copiilor au devenit factori esențiali pentru reconstruirea unui sentiment de normalitate. Observăm constant că educația oferă copiilor un cadru de siguranță și predictibilitate, în timp ce integrarea profesională susține autonomia și stabilitatea familiilor. În contextul reducerii finanțării umanitare și al prelungirii strămutării, investiția intențională a statului și a societății în integrarea socială refugiaților, menținerea investițiilor în educație, competențe și programe de integrare rămâne critică pentru prevenirea vulnerabilităților pe termen lung și pentru consolidarea rezilienței comunităților.”, a declarat Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România.
Comentariul va fi postat dupa aprobare