Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală desfășoară o acțiune de control la nivel național care vizează un grup extins de firme, după ce analiza preliminară a indicat datorii totale la bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei și posibile tranzacții intragrup fără o justificare economică reală. ANAF nu a numit în comunicarea oficială companiile verificate, însă mai multe publicații au relatat, pe baza propriilor surse, că între societățile vizate s-ar afla și compania media care operează Realitatea Plus.
Ce a anunțat oficial ANAF
Potrivit comunicatului citat de presa centrală, controlul antifraudă a pornit de la firme care figurau oficial în domeniul serviciilor de protecție și pază. În cadrul verificărilor, inspectorii au identificat însă cel puțin o societate care, deși avea declarată această activitate, ar fi desfășurat în realitate servicii de promovare, într-un circuit în care era implicată și o societate media.
ANAF susține că această societate media făcea parte dintr-un grup de peste 70 de companii active în domenii precum analiza de piață, sondarea opiniei publice și publicitatea. Conform aceleiași prezentări, majoritatea acestor firme ar avea administratori comuni sau persoane aflate în relații de rudenie ori afinitate, ceea ce, în opinia inspectorilor, indică existența unui control coordonat la nivel de grup.
Instituția afirmă că datoriile cumulate ale societăților din acest grup depășesc 259 de milioane de lei și sunt, în cea mai mare parte, arierate. În plus, analiza preliminară a ANAF ar indica un model de tranzacții intragrup cu elemente artificiale, aparent fără substanță economică și fără o justificare comercială clară.
Modelul descris de inspectori: profit raportat, dar taxe neplătite
Potrivit ANAF, una dintre trăsăturile recurente observate la nivelul grupului este un comportament economic considerat atipic. Mai exact, societățile ar menține un nivel aparent de profitabilitate, dar acesta ar fi compensat integral prin pierderi, astfel încât, în final, deși raportează profit, nu ajung să achite obligațiile fiscale către stat.
Instituția mai susține că această practică ar fi fost întâlnită inclusiv în situații de insolvență sau faliment. În interpretarea inspectorilor, un asemenea tipar ridică suspiciuni privind folosirea unor mecanisme contabile și comerciale menite să reducă sau să evite plata taxelor.
Ce s-a constatat într-un caz verificat la București
Într-un control realizat la 10 martie 2026 de Direcția Antifraudă București, ANAF spune că a identificat obligații fiscale restante de peste 8 milioane de lei, reprezentând impozite și taxe cu reținere la sursă. Din această sumă, aproximativ 6 milioane de lei ar fi fost achitate indirect prin intermediul unei alte firme din același grup, aspect pe care inspectorii îl interpretează drept o confirmare a legăturilor operaționale dintre entități.
Totodată, ANAF afirmă că, până în prezent, contribuabilii verificați nu au pus la dispoziția organelor de control toate documentele necesare pentru clarificarea situației fiscale, inclusiv contracte, documente justificative și informații privind tranzacțiile verificate.
Realitatea Plus nu este numită în comunicatul ANAF, dar apare în relatările de presă
În comunicarea oficială, ANAF nu indică numele societății media implicate. Totuși, Digi24 și Economedia au scris că, potrivit surselor lor, compania vizată ar fi societatea care operează Realitatea Plus. În lipsa unei nominalizări oficiale din partea Fiscului, această legătură rămâne, în acest moment, la nivelul informațiilor atribuite presei.
Din acest motiv, subiectul trebuie citit cu o delimitare clară între faptele confirmate de instituție — existența controlului, structura grupului, cuantumul datoriilor și suspiciunile privind tranzacții artificiale — și identificarea publică a companiei media, care în acest moment este făcută de publicații, nu de ANAF în mod direct.
În paralel, alte investigații media au vizat relația financiară dintre AUR și Realitatea TV
Separat de controlul ANAF, în spațiul public au apărut în ultimele luni și alte investigații jurnalistice privind relațiile financiare dintre AUR, candidați ai partidului și Realitatea TV. G4Media a relatat că șase dintre opt membri AUR care au dat în judecată partidul pentru a-și recupera banii cheltuiți în campania europarlamentară din 2024 au pierdut în primă instanță, iar cinci dintre ei ar fi avut împrumuturi de câte 2,3 milioane de lei de la Maricel Păcuraru, potrivit documentelor și surselor citate de publicație.
La rândul său, Snoop a scris în noiembrie 2025 că Autoritatea Electorală Permanentă a considerat neconforme cu legea mai multe facturi de promovare electorală ale AUR către Realitatea TV și a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei, trimițând și o sesizare la Parchet. Aceste informații privesc însă un alt palier — cel al finanțării și decontării cheltuielilor electorale — și nu fac parte din comunicatul ANAF privind actualul control antifraudă.
Controlul este în desfășurare
ANAF spune că investigația se numără printre cele mai complexe acțiuni ale instituției din ultimul an, atât prin amploarea sumelor analizate, cât și prin diversitatea operațiunilor verificate. Controlul este încă în desfășurare, iar măsurile legale care vor fi dispuse depind de concluziile finale ale verificărilor.
Până atunci, cazul rămâne unul în care elementele confirmate oficial trebuie separate de informațiile atribuite surselor media. Din punct de vedere public, miza imediată este dublă: pe de o parte, amploarea presupusului circuit financiar și a datoriilor acumulate, iar pe de altă parte, eventualul impact asupra unei companii media importante și asupra unor relații financiare deja discutate intens în spațiul public.
Comentariul va fi postat dupa aprobare