Interesul românilor pentru locurile de muncă din afara țării rămâne redus în 2026, într-un context internațional perceput ca fiind mai puțin predictibil. Datele analizate de eJobs arată că, de la începutul anului și până în prezent, au fost înregistrate aproape 28.000 de aplicări pentru joburi din străinătate, ceea ce reprezintă doar 1% din totalul aplicărilor de pe platformă.
Rezultatele celui mai recent sondaj realizat de companie sugerează că nici pentru restul anului nu se conturează o schimbare majoră de direcție. Doar 6,3% dintre respondenți spun că au deja un plan clar pentru a pleca la muncă în afara țării, în timp ce 21,2% afirmă că ar lua în calcul această variantă doar dacă nu vor găsi un loc de muncă satisfăcător în România.
Cei mai mulți, respectiv 60,1%, declară că nu au niciun plan de a pleca, iar 12,5% spun că ar accepta să lucreze pentru un angajator din străinătate doar dacă ar putea face acest lucru de la distanță, fără relocare.
Germania și Olanda rămân în top, dar unele destinații pierd teren
În primele luni ale anului, cele mai multe aplicări pentru joburi din afara țării au mers către Germania, Olanda, Bulgaria, Grecia, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Suedia și Franța. Totuși, analiza separată a datelor de după 1 martie arată schimbări în ierarhia preferințelor candidaților.
Potrivit eJobs, Cipru a coborât de pe locul șase pe locul 12 în topul destinațiilor preferate, iar Emiratele Arabe Unite au înregistrat, la rândul lor, o scădere mai moderată. În schimb, Spania, Italia și Grecia au început să urce în opțiunile românilor, pe fondul percepției că sunt destinații mai stabile sau mai ușor de accesat din perspectiva integrării, inclusiv datorită comunităților românești deja formate acolo.
Transportul, turismul și retailul atrag cei mai mulți candidați
În ceea ce privește domeniile spre care se îndreaptă cei interesați de munca în afara țării, transportul și logistica, turismul și retailul rămân printre principalele opțiuni. În această primă parte a anului, și asigurările apar ca domeniu nou în topul preferințelor, depășind sectoare care în mod tradițional atrăgeau volume mari de candidați, precum serviciile, construcțiile, industria alimentară sau agricultura.
Datele arată și că interesul pentru joburile din străinătate este mai ridicat în rândul candidaților cu vârste între 25 și 35 de ani, urmați de cei foarte tineri, cu vârste între 18 și 24 de ani. La polul opus se află candidații de peste 45 de ani, categorie care aplică cel mai puțin pentru astfel de roluri.
Cei cu experiență medie sunt cei mai activi
Din perspectiva experienței profesionale, cei mai activi candidați pentru joburile din alte țări sunt cei care au între doi și cinci ani de experiență. Urmează candidații entry level, cu până la doi ani de experiență, iar mai apoi seniorii, cu peste cinci ani de experiență, respectiv persoanele fără experiență deloc.
La capitolul studii, se disting două categorii diferite, dar la fel de active: muncitorii calificați și absolvenții de studii superioare. Această combinație sugerează că interesul pentru joburile externe nu este concentrat într-un singur segment profesional, ci se distribuie între candidați cu profiluri foarte diferite.
Angajatorii din alte țări continuă să recruteze din România
Chiar dacă interesul candidaților a scăzut, angajatorii din străinătate continuă să recruteze români. De la începutul anului și până acum au fost publicate aproape 2.000 de joburi pentru alte țări, cele mai multe pentru Germania, Olanda, Ungaria, Austria, Statele Unite, Bulgaria, Irlanda și Grecia.
Companiile caută în special candidați pentru construcții, sănătate, industria auto, producție, industria alimentară, servicii și turism. Nivelurile de experiență solicitate sunt, în general, cele care se regăsesc și în rândul celor mai activi aplicanți: entry level și mid level.
Ce arată, de fapt, aceste date
Imaginea de ansamblu este cea a unei piețe a muncii în care ideea plecării în străinătate nu mai are aceeași forță de atracție ca în anii trecuți. Pentru o parte tot mai mare dintre candidați, stabilitatea, proximitatea și posibilitatea de a găsi un job acceptabil în România par să cântărească mai mult decât o mutare externă într-un context geopolitic și economic mai complicat.
În același timp, varianta colaborării remote pentru angajatori din afara țării rămâne deschisă pentru un segment relevant de respondenți, semn că munca internațională nu este respinsă în sine, ci este reevaluată prin filtrul flexibilității și al riscului personal.
Comentariul va fi postat dupa aprobare