Peste 50.000 de preadolescenți și adolescenți din România au participat, în ultimii cinci ani, la atelierele programului „Ne încredem în educație”, dezvoltat de Fundația World Vision România ca parte a inițiativei globale „Dove – Ai încredere în tine”. Programul abordează teme precum imaginea corporală, presiunea standardelor promovate online, acceptarea de sine și dezvoltarea unei relații mai sănătoase cu propria identitate.
Presiunea social media asupra adolescenților
Presiunea legată de aspectul fizic și de standardele nerealiste promovate în mediul online influențează direct starea emoțională a adolescenților. Rețelele sociale au devenit un spațiu în care comparația este constantă, iar imaginile editate, filtrele și validarea prin aprecieri pot afecta felul în care tinerii se raportează la propriul corp.
Potrivit unui sondaj realizat de World Vision România în rândul adolescentelor, peste 66% dintre fete se simt judecate pentru felul în care se îmbracă, iar 47% spun că se confruntă cu presiunea de a arăta perfect din cauza rețelelor sociale. În același timp, 92% dintre adolescente își doresc ca școlile să organizeze discuții despre imaginea corporală și presiunile sociale din mediul online.
La nivel global, 8 din 10 fete spun că evită activități importante din cauza nesiguranțelor legate de felul în care arată. Aceste date arată că discuțiile despre stimă de sine, imagine corporală și sănătate emoțională nu mai sunt opționale în mediul educațional, ci fac parte dintr-o nevoie reală a adolescenților.
Ce este programul „Ne încredem în educație”
„Ne încredem în educație” este un program dezvoltat de Fundația World Vision România, ca parte din inițiativa globală „Dove – Ai încredere în tine”. Programul urmărește să creeze spații sigure în care adolescenții pot vorbi deschis despre nesiguranțe, presiuni sociale, acceptare și diversitate.
Inițiativa globală Dove a fost lansată în 2004 și are ca obiectiv creșterea stimei de sine în rândul adolescenților. La nivel internațional, peste 69 de milioane de tineri au participat la astfel de ateliere, iar în România programul a fost implementat în ultimii cinci ani prin World Vision România.
În cadrul proiectului, profesorii primesc metode și instrumente concrete pentru a aborda la clasă teme sensibile, dar importante. Discuțiile vizează imaginea corporală, impactul mediului digital asupra adolescenților și felul în care standardele sociale pot influența încrederea în sine.
Peste 50.000 de tineri implicați în cinci ani
În ultimii cinci ani, proiectul a ajuns la peste 50.000 de preadolescenți și adolescenți și a implicat aproximativ 3.000 de profesori din întreaga țară. În anul școlar 2025–2026, programul a fost implementat în școli din 23 de județe și municipiul București.
Potrivit comunicatului, în anul școlar 2025–2026, peste 1.200 de profesori au susținut ateliere cu mai mult de 20.000 de elevi. Această extindere arată interesul tot mai mare pentru activități educaționale care nu se limitează la transmiterea de informații, ci includ și dezvoltarea emoțională a copiilor și adolescenților.
La finalul proiectului, școlile participante urmează să primească un set de cărți, conceput ca resursă pentru profesori și ca instrument de sprijin în dezvoltarea armonioasă a elevilor. Materialele sunt gândite pentru a stimula dialogul, introspecția și empatia în comunitatea școlară.
Cum se desfășoară atelierele
Atelierele din cadrul programului îi ajută pe elevi să înțeleagă diferența dintre realitate și imaginile editate sau filtrate, promovate în mediul online. Adolescenții sunt încurajați să analizeze critic conținutul pe care îl consumă și să observe felul în care acesta le poate influența percepția despre sine.
Activitățile urmăresc dezvoltarea gândirii critice, dar și identificarea calităților personale. În loc să pună accentul pe aspectul fizic, programul propune o perspectivă mai largă asupra valorii personale, bazată pe acceptare, diversitate și încredere.
Un element important al atelierelor este dialogul. Pentru mulți elevi, acestea devin una dintre puținele ocazii în care pot vorbi sincer despre comparații, nesiguranțe și presiunea de a corespunde unor imagini considerate „perfecte”.
Ana a învățat că nu trebuie să fie perfectă
Impactul programului poate fi înțeles mai clar prin povestea Anei, o adolescentă de 13 ani dintr-un sat din județul Sălaj. Ana vorbește cu naturalețe despre lucrurile care o fac fericită: voleiul, chitara, pregătirea pentru concursurile „Sanitarii pricepuți” și timpul petrecut alături de prietene.
Este pasionată de biologie, sport, geografie și matematică, iar când se gândește la viitor, pune pe primul loc familia și dorința ca cei apropiați să fie bine și sănătoși. În viața ei, credința ocupă un loc important, iar timpul petrecut la biserică îi oferă liniște și încredere.
În anul școlar 2025–2026, Ana a participat la programul „Ne încredem în educație”. Pentru ea, experiența nu a fost doar o activitate școlară, ci un moment în care a început să se privească diferit și să înțeleagă că valoarea personală nu depinde de părerile celor din jur.
„Programul m-a ajutat să am mai multă încredere în mine. Am realizat că nu trebuie să fiu perfectă, ci doar să mă simt bine eu cu mine”, spune Ana. Mesajul ei surprinde una dintre ideile centrale ale programului: adolescenții au nevoie să audă că nu trebuie să se conformeze unor standarde imposibile pentru a fi acceptați.
Atelierele au ajutat-o să nu se mai lase descurajată de comentariile negative și să își urmeze pasiunile cu mai mult curaj. În același timp, activitățile au apropiat-o de colegi și au făcut-o să se simtă ascultată și înțeleasă.
Ce spun profesorii și elevii
Profesorii implicați în program spun că atelierele au creat contexte autentice de dialog și reflecție în clasă. Pentru mulți dintre ei, activitățile au fost o ocazie de a se conecta mai bine cu elevii și de a discuta despre teme care influențează direct viața de zi cu zi a adolescenților.
O profesoară dirigintă, Anca, a descris activitatea ca pe o oportunitate de a le arăta elevilor importanța încrederii în propria persoană și de a-i ajuta să își descopere punctele forte. O altă profesoară, Elena, a observat că discuțiile despre standardele de frumusețe i-au ajutat pe elevi să reflecteze asupra diferențelor dintre felul în care societatea percepe frumusețea la fete și la băieți.
Și elevii au descris programul ca pe o experiență utilă. Dimitria, elevă în clasa a VIII-a, spune că activitatea a ajutat-o să înțeleagă că imaginile promovate online nu trebuie să definească valoarea personală. Roxana, elevă în clasa a V-a, a spus că a înțeles că „defectele” sunt, de fapt, trăsături normale, iar Ilinca, elevă în clasa a VI-a, a reținut ideea că fiecare persoană este diferită și nu trebuie să respecte mereu standardele impuse de alții.
De ce sunt necesare discuțiile despre imaginea corporală
Adolescența este o perioadă în care identitatea se construiește sub influența familiei, a școlii, a grupului de prieteni și, tot mai mult, a mediului online. În acest context, standardele nerealiste de frumusețe pot deveni o sursă de anxietate, comparație și rușine.
Programele educaționale care discută despre imagine corporală și presiunea social media pot contribui la dezvoltarea unei relații mai echilibrate cu propriul corp. Ele nu elimină complet presiunile din mediul online, dar le oferă tinerilor instrumente pentru a le înțelege și pentru a nu le transforma în criterii absolute de valoare personală.
Povestea Anei arată că, pentru un adolescent, un spațiu sigur de discuție poate avea un impact important. Uneori, schimbarea începe cu o idee simplă, dar greu de interiorizat într-o lume dominată de filtre și comparații: nu trebuie să fii perfect pentru a avea încredere în tine.
Comentariul va fi postat dupa aprobare