Numărul anunțurilor de angajare care cer competențe de inteligență artificială a crescut cu 69% în ultimii cinci ani, în timp ce piața totală a muncii a avansat cu doar 9%. Datele apar într-un nou studiu PwC, publicat pe baza analizei a peste un miliard de joburi de pe șase continente. Concluziile arată o piață a muncii care se împarte tot mai clar în două direcții distincte.
Cuprinsul articolului
AI împarte piața muncii în două viteze
Studiul PwC AI Jobs Barometer 2026 identifică două categorii de roluri afectate diferit de inteligența artificială. Rolurile „profesionalizate” folosesc AI pentru a automatiza sarcinile de rutină, lăsând loc judecății și expertizei umane. Rolurile „democratizate” fac activitatea mai accesibilă pentru persoane fără pregătire avansată.
Prima categorie crește mult mai rapid. Joburile precum cele de recrutare înregistrează o creștere de două ori mai mare a numărului de posturi disponibile, comparativ cu rolurile democratizate, precum cele de manager de servicii IT. Diferența salarială între cele două categorii ajunge la 42%.
Gabriel Voicilă, partener Tehnologie la PwC România, afirmă că diferența dintre companiile care reușesc și restul nu mai vine din gradul de automatizare. Conform acestuia, decalajul de productivitate se adâncește de la un an la altul, pe măsură ce AI este combinat cu abilități umane pentru inovare.
Companiile „super-star” și boom-ul de productivitate
Compania cu cea mai mare expunere la AI înregistrează o creștere medie a productivității muncii de 34% în 2025, față de 2018. Pentru comparație, companiile cu expunere redusă la AI au avansat cu doar 24% în aceeași perioadă.
În interiorul grupului cu expunere ridicată se observă un efect și mai pronunțat. Primele 20% dintre aceste companii, denumite „super-star” de autorii studiului, au obținut o creștere a productivității de 163% față de 2018. Această cifră este de aproape cinci ori mai mare decât media restului companiilor cu expunere ridicată la AI.
Creșterea numărului de angajați urmează același tipar. Companiile cu cea mai mare expunere la AI au majorat efectivele cu 52% față de 2018, comparativ cu 36% în cazul companiilor cu expunere redusă.
Salarii mai mari pentru AI și paradoxul juniorilor
Angajații cu competențe AI câștigă, în medie, cu 62% mai mult decât colegii pentru care aceste abilități nu sunt cerute. Prima salarială rămâne unul dintre semnalele cele mai clare ale cererii tot mai mari pentru aceste competențe pe piața globală a muncii.
Pentru juniori, situația este mai complicată. Analiza a 2,4 milioane de joburi entry-level din SUA arată că rolurile cu expunere ridicată la AI cer de șapte ori mai des abilități considerate tradițional senior, precum leadership și creativitate.
Numărul acestor posturi entry-level a crescut cu 35% din 2019, în timp ce restul joburilor pentru juniori a scăzut cu 10%. Gabriel Voicilă numește acest fenomen un paradox: juniorii sunt rugați să gândească strategic chiar din prima zi, exact când AI le ia sarcinile prin care învățau meseria.
Sectoarele cu cea mai mare cerere de competențe AI
Tehnologia, media și telecomunicațiile au generat cea mai mare creștere a cererii pentru competențe specifice de AI, cu o pondere de aproximativ 11%. Serviciile profesionale urmează cu 6%, conform datelor din studiu.
La polul opus se află sănătatea, unde ponderea creșterii este sub 1%. Diferențele între sectoare arată cât de neuniform avansează adoptarea AI, în funcție de natura activităților și de gradul de reglementare al fiecărui domeniu.
Barometrul a analizat peste un miliard de anunțuri de angajare din 27 de teritorii, combinând date despre piața muncii, situațiile financiare ale companiilor și sarcinile specifice fiecărei ocupații. Raportul integral poate fi consultat pe site-ul PwC.
Ce înseamnă aceste date pentru piața din România
Studiul PwC AI Jobs Barometer 2026 nu publică cifre separate pentru România, dar concluziile sale au relevanță directă pentru piața locală. Sectorul tehnologie, media și telecomunicații, unul dintre cele cu cea mai mare creștere a cererii de competențe AI la nivel global, este și unul dintre cei mai importanți angajatori din România.
Pe plan local, creșterile salariale din mediul privat au încetinit, companiile estimând un avans mediu de 6% pentru 2026, potrivit unui alt studiu PwC, PayWell. În acest context, prima salarială de 62% pentru competențele AI raportată la nivel global ar putea deveni un argument important pentru angajații români care vor să își recalifice cariera. Detaliile specifice despre amploarea acestui fenomen pe piața românească urmează să fie confirmate de date locale dedicate.
Tendințele descrise de PwC confirmă un fenomen vizibil deja și în România: companiile nu mai caută doar oameni care folosesc AI, ci oameni capabili să combine această tehnologie cu judecată și expertiză proprie. Pentru juniori, miza se schimbă semnificativ, pentru că vechile căi de a învăța o meserie prin sarcini repetitive devin tot mai rare. Cine reușește să se adapteze rapid la noile cerințe are șanse reale să prindă din timp valul creșterilor salariale generate de AI.
Comentariul va fi postat dupa aprobare