Un hrisov emis în 1619 de voievodul Gavril Movilă pornește la licitație de la 1.800 de euro. Documentul pe pergament intră în licitația de artă istorică organizată de Artmark pe 29 septembrie. O parte importantă a loturilor provine din colecția muzeografului Giuseppe Sabbarese.
DIN ARTICOL:
Ordinele și medaliile din colecția Sabbarese
Licitația are loc marți, 29 septembrie, de la ora 12:00, exclusiv online, pe platforma Artmark Live. Artmark o prezintă drept prima licitație a noului sezon dedicată pasionaților de istorie. O secțiune separată reunește piese din colecția lui Giuseppe Sabbarese, muzeograf și om de arte.
Potrivit casei de licitații, decorațiile, medaliile și cărțile adunate de Sabbarese urmăresc transformările statului român. Colecția pornește din perioada monarhiei și ajunge până la schimbările ideologice de după 1945.
Piesa de vârf este Ordinul „Coroana României”, primul model, în gradul cel mai înalt, Mare Cruce. Ordinul a fost instituit de Carol I în 1881, anul proclamării Regatului, pentru merite excepționale aduse statului. Lotul cuprinde însemnul, placa și eșarfa.
Din perioada lui Carol al II-lea vine Ordinul „Virtutea Aeronautică”, în grad de cavaler, legat de istoria aviației românești. Medalia „Încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia” a fost gravată de Constantin Kristescu în 1922. Ea fixează în metal ceremonia în care Ferdinand și Maria au devenit suveranii României Mari.
Perioada interbelică mai e reprezentată de Ordinul „Vulturul Parlamentar”, din argint, realizat în jurul anului 1933. Decorația se acorda parlamentarilor pentru activitatea legislativă.
La polul opus stă medalia de argint „Centenarul anului revoluționar 1848–1948 – Nicolae Bălcescu”. Piesa arată cum a fost reinterpretată memoria revoluției pașoptiste după instalarea regimului comunist.
Hrisovul lui Gavril Movilă, cel mai vechi document din licitație
Cel mai vechi act scris din licitație este un uric, adică un hrisov de împroprietărire emis de Gavril Movilă. Voievodul a domnit în Țara Românească între 1618 și 1620. Documentul este datat la Târgoviște, pe 22 ianuarie 1619, în al doilea an de domnie.
Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române, îl descrie ca pe un obiect muzeal, scris pe pergament. El amintește că, în acea perioadă, doar domnitorii puteau împroprietări cu moșii. Hrisovul are mici ornamente florale specifice Țării Românești, care îl făceau potrivit pentru a fi înrămat în casa proprietarului.
Cărțile și hărțile rare din selecția pentru bibliofili
Selecția de carte include ediția princeps din 1941 a „Istoriei literaturii române de la origini până în prezent”, de George Călinescu. Cristescu spune că, dincolo de valoarea științifică, lucrarea se poate citi și ca un roman.
Tot aici apare prima ediție a celor trei volume „Sărbătorile la români”, apărute între 1898 și 1901. Autorul lor este Simion Florea Marian, folclorist bucovinean.
„Enciclopedia României”, în patru volume publicate între 1938 și 1943, completează lista. Directorul muzeului o consideră o piesă de colecție care rămâne utilă practic, chiar și în era digitalizării.
Licitația cuprinde și hărți vechi, între care o hartă a Imperiului Otoman semnată de Abraham Ortelius. Ea face parte din atlasul „Theatrum Orbis Terrarum”, tipărit la Anvers, cu prima ediție în 1570. Cristescu remarcă precizia desenului și explică raritatea prin tehnicile limitate de multiplicare de atunci.
Monedele romane și bizantine și prețurile de pornire
Segmentul numismatic acoperă mai multe perioade istorice. Una dintre piesele principale este un solidus de aur emis de Constantin V și Leon IV. Moneda provine din Imperiul Roman de Răsărit, este datată 756-764 și pornește de la 800 de euro.
Cristiana Tătaru, muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României, o numește cea mai reprezentativă piesă a Imperiului Bizantin. Potrivit ei, moneda circula în schimburi comerciale mari și avea și un rol diplomatic. Pe ea apar un arbore genealogic și mesajul politic al dinastiei, din vremea disputei iconoclaste.
Mai veche este moneda Denarius din argint a împăratului Traian, de tipul „Dac îndurerat”, datată 103-111 d.Hr. Ea poate fi adjudecată pornind de la 200 de euro.
Tătaru explică faptul că astfel de monede au fost emise după cucerirea Daciei și apar des în muzee, dar rar la vânzare. Imaginile de pe ele țin de propaganda imperială. Cel mai probabil, spune muzeografa, moneda a fost bătută din argint confiscat de romani din Dacia.
Cum pot participa colecționarii din România
Până la licitație, loturile pot fi văzute gratuit la Palatul Cesianu-Racoviță din București, pe strada C.A. Rosetti nr. 5. Expoziția e deschisă zilnic, între orele 10:00 și 20:00. Licitația propriu-zisă se desfășoară doar online.
Ofertele pot fi depuse deja, după crearea unui cont de colecționar pe site-ul Artmark. Înregistrarea este gratuită, potrivit casei de licitații. Comunicatul oferă doar prețurile de pornire în euro, fără estimări de adjudecare.
Prețurile de pornire ale pieselor evidențiate, între 200 și 1.800 de euro, le fac accesibile colecționarilor privați, nu doar instituțiilor. Artmark și-a construit prezentarea pe comentariile unor specialiști de la MNIR și Muzeul Literaturii Române. Pentru loturi descrise drept piese de muzeu, această validare cântărește la cumpărători la fel de mult ca prețul.
Comentariul va fi postat dupa aprobare