România a obținut 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică și 413 la Lectură în testarea PISA 2025. Scorurile sunt mai mici decât în 2022 la toate cele trei domenii. World Vision România atrage atenția că elevii care au abandonat deja școala nici nu mai apar în aceste cifre.
DIN ARTICOL:
Scorurile României la PISA 2025
România rămâne mult sub media OCDE la competențele de bază testate prin PISA. Țara se situează din nou pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană. La nivel global, România ocupă poziții între 48 și 55, în funcție de domeniu.
La noua probă de rezolvare computațională a problemelor, România a obținut 442 de puncte, tot sub media OCDE. Comparativ cu 2022, scorul la Lectură a scăzut cu 16 puncte, cel la Matematică cu 9 puncte, iar cel la Științe cu 3 puncte.
Jumătate dintre elevi, sub nivelul de bază
52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul de bază la Matematică. La Lectură procentul este de 48%, iar la Științe de 46%. Doar 1% dintre elevi ajung la nivelurile ridicate de performanță la Lectură.
La proba de rezolvare computațională a problemelor, 57% dintre elevi se situează sub Nivelul 3. OCDE consideră acest prag drept reperul pentru competențe suficient de solide în domeniu.
Evaluarea PISA include doar adolescenții de 15 ani încă înscriși în școală, din clasa a VII-a în sus. Eșantionul din România a acoperit aproximativ 76% din populația totală de această vârstă. Tinerii care au părăsit deja școala nu apar în statistică.
Decalajul dintre elevii avantajați și cei dezavantajați
La Științe, elevii din sfertul cel mai avantajat socio-economic au obținut, în medie, cu 122 de puncte mai mult decât cei din sfertul cel mai dezavantajat. La nivelul OCDE, diferența este de 85 de puncte. Statutul socio-economic explică aproximativ 22% din variația rezultatelor la Științe în România, față de 12% în medie în OCDE.
La Lectură, diferența dintre cele două categorii este tot de 122 de puncte. România ocupă locul 4 din 86 de sisteme educaționale pentru care există date la acest indicator. Doar 7% dintre elevii dezavantajați ajung în sfertul superior al performanței la Științe, față de 12% în medie în OCDE.
Inegalitatea apare și între școli, nu doar între elevi. România se numără printre cele zece sisteme educaționale din PISA cu cele mai mari diferențe de performanță între unități de învățământ. Peste jumătate din diferențele observate la Științe sunt asociate cu școala în care învață elevul.
Ce spune World Vision despre abandonul școlar
World Vision România lucrează de 36 de ani cu copii și familii din comunități vulnerabile, mai ales din mediul rural. Organizația spune că riscul de abandon poate fi observat cu mult înainte ca un copil să părăsească efectiv școala. Semnele includ rezultate slabe repetate, absențe, repetenție și lipsa banilor pentru transport sau materiale.
Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației World Vision România, afirmă că nu se pot cere aceleași rezultate unor copii cărora li se oferă șanse diferite. Ea a explicat că, pentru unii copii, continuarea școlii poate depinde de o masă caldă, un autobuz sau o bursă. Nabăr a subliniat că un copil care abandonează școala devreme nici măcar nu mai ajunge în statisticile PISA.
Potrivit raportului „Bunăstarea copilului din mediul rural 2024”, 41% dintre elevii de gimnaziu din rural declară că nu intenționează să continue la liceu. Ieșirea din educație începe uneori de la 13 ani și se accentuează în adolescență. 24% dintre copiii din mediul rural mănâncă doar două mese pe zi, iar 23% merg uneori la culcare flămânzi.
Deși 80% dintre tinerii din mediul rural și din comunități vulnerabile își doresc studii superioare, unul din trei se teme că familia nu va avea resursele necesare. Lipsa banilor rămâne motivul principal invocat pentru renunțarea la facultate.
Ce propune organizația pentru reducerea decalajelor
World Vision România cere investiții mai mari în educația timpurie, începând de la grădiniță. Organizația citează exemplul Estoniei, cea mai performantă țară din UE la PISA 2025 la Științe și Matematică, unde educația timpurie este tratată drept prioritate. Prin programul „Start în educație”, World Vision a ajuns la 240.000 de copii preșcolari, 50.000 de părinți și 9.000 de educatori.
Organizația cere ca finanțarea școlilor să țină cont mai mult de sărăcie, ruralitate, izolare și riscul de abandon. Ea susține totodată mai multă autonomie școlară, dar dublată de evaluarea periodică a rezultatelor. Pentru copiii vulnerabili, spune organizația, o singură intervenție este rareori suficientă.
World Vision cere măsuri pentru atragerea și păstrarea profesorilor bine pregătiți în comunitățile greu accesibile. Organizația propune și evaluări periodice ale elevilor pe parcursul anilor de școală, nu doar la finalul clasei a VIII-a. Aceste evaluări ar trebui urmate de educație remedială și planuri individuale de recuperare.
World Vision atrage atenția și asupra Evaluării Naționale și a admiterii la liceu. Organizația cere ca trecerea la liceu să fie protejată de mecanisme care ar putea avantaja copiii ale căror familii își permit pregătire suplimentară. Pentru elevii vulnerabili, distanța până la liceu și costurile continuării studiilor se pot aduna și pot duce la abandon.
Rezultatele programelor World Vision
În 2026, 84% dintre elevii din mediul rural sprijiniți prin programul „Vreau în clasa a 9-a” au promovat Bacalaureatul. Procentul este cu 7,1 puncte peste media națională. Programul include pregătire școlară, mentorat, consiliere și sprijin pentru costurile liceului.
În programul „Pâine și Mâine”, care combină masa caldă cu sprijinul educațional, 78,5% dintre copii și-au îmbunătățit rezultatele la Limba română. La Matematică, procentul a fost de 76%.
Mihaela Nabăr afirmă că un copil poate recupera decalajele atunci când primește sprijinul potrivit la timp. Ea a spus că succesul unui sistem de educație nu ar trebui măsurat doar prin rezultatele celor mai buni elevi. Rezultatele programelor World Vision arată, în cifre concrete, că intervențiile constante în comunitățile vulnerabile pot schimba traseul educațional al unui copil, exact acolo unde PISA arată cele mai mari decalaje ale României.
Comentariul va fi postat dupa aprobare