Aproape o treime dintre părinții români se tem că utilizarea excesivă a tehnologiei poate favoriza sedentarismul. În același timp, 41% văd tehnologia drept o resursă pentru educația copiilor.
Principalele temeri ale părinților legate de tehnologie
Tehnologia face parte din viața copiilor, însă părinții încearcă să controleze efectele utilizării excesive. Sedentarismul și interacțiunile online necontrolate sunt menționate fiecare de 29% dintre respondenți.
Alți 28% se tem că cei mici s-ar putea izola de realitate. Gestionarea timpului petrecut în fața ecranelor devine astfel o provocare pentru familie.
Preocupările depășesc însă folosirea telefoanelor, tabletelor sau calculatoarelor. Aproximativ 45% dintre părinți sunt preocupați de educația și viitorul copiilor.
Peste 32% indică sănătatea copiilor în contextul dezvoltării tehnologice. Aproape jumătate dintre respondenți menționează și grijile financiare provocate de situația economică și inflație.
Tehnologia, văzută și ca resursă pentru copii
Datele cercetării arată că părinții nu resping tehnologia. 41% și-ar dori ca aceasta să fie folosită ca resursă pentru educația copiilor.
Alți 31% indică sănătatea fizică, iar 30% sănătatea mintală. Pentru 25% dintre respondenți, tehnologia poate avea un rol și în orientarea vocațională.
Dan Petre, managing partner și director în cadrul D&D Research, descrie această atitudine drept o căutare a echilibrului. Părinții încearcă să limiteze riscurile fără să elimine oportunitățile oferite copiilor.
Această responsabilitate se suprapune însă peste presiunile financiare ale familiilor. Costurile pot limita accesul copiilor la activități prin care își pot descoperi aptitudinile.
Costurile limitează accesul copiilor la sport
Sportul este unul dintre domeniile în care această problemă devine vizibilă. Participanții la focus grupuri consideră că „sportul a pierdut mult teren”.
O altă concluzie exprimată în discuții este că „acum talentele se pierd pe drum”. Părinții percep implicarea copiilor în sport drept o responsabilitate aproape exclusivă a familiei.
Principala barieră pentru sportul de performanță este asociată costurilor ridicate și lipsei susținerii financiare. Taxele și logistica pot accentua diferențele dintre familiile cu venituri diferite.
Participanții compară situația actuală cu cea de acum trei decenii. În acea perioadă, spun ei, sportul era promovat mai activ în școli și de către stat.
Ce așteaptă părinții de la companiile private
81% dintre respondenți cred că marile companii private ar trebui să susțină talentele și potențialul copiilor. Părinții consideră că acestea dispun de resurse și pot mobiliza specialiști și autorități.
Educația este domeniul indicat cel mai frecvent pentru astfel de programe, cu 53%. Sănătatea fizică și mintală este menționată de 39%, iar orientarea pentru viitor de 38%.
Sportul este asociat cu mai multe direcții de dezvoltare. Mișcarea în natură și sporturile de echipă sunt indicate fiecare de 45% dintre respondenți.
Descoperirea talentelor sportive este menționată de 42%, iar activitatea sportivă regulată de 40%. Dezvoltarea abilităților fizice apare în răspunsurile a 37% dintre părinți.
Descoperirea vocației copiilor devine o prioritate
Pentru 51% dintre părinți, descoperirea potențialului și ghidarea vocației reprezintă principala prioritate pentru viitor. Pregătirea copiilor pentru joburile viitorului se află printre celelalte așteptări identificate.
Un procent de 49% indică și susținerea fetelor pentru afirmarea potențialului la același nivel cu băieții. Răspunsurile vizează sportul, educația și viitoarea profesie.
Datele descriu astfel o preocupare care depășește controlarea timpului petrecut în fața ecranelor. Familiile caută contexte în care copiii să-și poată identifica aptitudinile și interesele.
Cum a fost realizat studiul în România
Cercetarea a fost realizată de D&D Research pentru Vodafone România. Ancheta sociologică față în față a inclus 1.073 de părinți cu copii între 0 și 18 ani.
Eșantionul a fost național, iar marja de eroare declarată este de maximum ±3%. Nivelul de încredere este de 95%.
Componenta cantitativă a cercetării a fost derulată în septembrie 2025. Datele au fost completate ulterior printr-o etapă calitativă bazată pe focus grupuri.
Pentru România, rezultatele indică o tensiune clară între accesul la tehnologie și activitățile desfășurate în afara ecranelor. Costurile apar însă ca obstacol important atunci când părinții încearcă să transforme aceste activități în oportunități constante pentru copii.
Comentariul va fi postat dupa aprobare