Doar 18% dintre angajații români mai vor să-și schimbe angajatorul în următoarele 12 luni, față de 25% anul trecut. Scăderea vine într-un an în care costul vieții îi apasă mai mult decât pe vecinii din regiune. Datele provin din ediția 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes and Fears.
DIN ARTICOL:
- Cât de afectați sunt angajații români față de regiune
- Câți angajați mai rămân cu bani după plata facturilor
- Încrederea în siguranța locului de muncă a scăzut
- Motivația a crescut, deși presiunile s-au înmulțit
- Salariul și stabilitatea rămân pe primul loc
- Ce înseamnă rezultatele pentru angajatorii din România
Cât de afectați sunt angajații români față de regiune
PwC a realizat sondajul în mai și iunie 2026, pe 49.364 de angajați din 48 de țări. Din România au răspuns 447 de persoane. Comparațiile regionale acoperă România, Polonia, Cehia și Ungaria.
Creșterea costului vieții a afectat moderat sau major 71% dintre angajații români. Media regională este de 56%. Pe locul doi se află deciziile politice, cu 62% în România, față de 49% în regiune.
Teama de concedieri a atins 61%, iar conflictele dintre state 59%. Media regională pentru aceleași presiuni este de 50%, respectiv 48%. La fiecare dintre ele, România are cel mai ridicat nivel dintre cele patru țări.
Pentru următorii trei ani, angajații văd volatilitatea economică drept principala amenințare la adresa jobului. Ea devansează clar inteligența artificială, cu 63% față de 45%. Pe listă apar și conflictele dintre țări și mutarea activității companiilor în locații mai ieftine.
Câți angajați mai rămân cu bani după plata facturilor
Aproape șase din zece respondenți (58%) spun că nu le mai rămân bani după plata facturilor. În 2025, ponderea era de 50%, iar media regională actuală este de 52%. Cei care au deja dificultăți de plată au urcat de la 10% la 17%.
Presiunea financiară ajunge și la birou. Dintre angajații afectați la muncă de scumpiri, 46% spun că le-a crescut nivelul de stres. În regiune, procentul este de 34%.
Încrederea în siguranța locului de muncă a scăzut
Ponderea angajaților foarte sau extrem de încrezători în siguranța jobului a coborât de la 58% la 48%. Scăderea de zece puncte procentuale s-a produs într-un singur an.
Intenția de a pleca s-a redus în paralel. Doar 18% consideră foarte sau extrem de probabil să-și schimbe angajatorul în următorul an. În 2025, procentul era de 25%.
Motivația a crescut, deși presiunile s-au înmulțit
Trei sferturi dintre angajații români (73%) se simt frecvent mândri de munca lor. Media regională este de 64%. Iar 65% fac săptămânal mai mult decât li se cere, față de 57% în 2025.
Oana Munteanu, Director și Workforce Leader la PwC România, citește rezultatele prin prisma inflației. România a intrat în 2026 cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, amintește aceasta. Efectul se vede direct în bugetele gospodăriilor.
Potrivit reprezentantei PwC, angajații sunt dispuși să rămână și să muncească mai mult. Au însă nevoie de încredere și de manageri care explică și coordonează schimbările.
Salariul și stabilitatea rămân pe primul loc
Salariul și beneficiile sunt primul criteriu când angajații își evaluează locul de muncă. 65% le trec în primele trei priorități, urmate de siguranța jobului, cu 53%. Doar 42% cred că sunt plătiți corect pentru contribuția lor.
37% spun că este foarte sau extrem de probabil să ceară o mărire de salariu în următoarele 12 luni. Pentru o promovare, procentul este de 32%.
Respondenții au și limite clare. 61% nu ar accepta un salariu sau beneficii mai mici, iar 47% nu ar renunța la siguranța jobului. Programul prelungit sau un ritm mai alert sunt respinse de 44%.
O cultură de lucru negativă îi descurajează mai puțin pe români. Doar 34% ar refuza un job din acest motiv, față de 50% la nivel global.
Ce înseamnă rezultatele pentru angajatorii din România
Pentru companiile locale, datele descriu angajați mai prudenți, dar nu demotivați. Aceștia rămân pe post și muncesc mai mult, dar doar 42% se simt plătiți corect.
Prudența angajaților seamănă cu cea a conducerii companiilor. Un alt sondaj PwC, publicat în martie 2026, arăta optimismul directorilor români la minimul ultimilor cinci ani. Când ambele tabere evită riscul, presiunea trece de pe mobilitate pe negocierile salariale, unde 37% plănuiesc să ceară mărire.



Comentariul va fi postat dupa aprobare