42% dintre angajații români de peste 55 de ani ar munci după vârsta de pensionare, față de 32% media europeană. Datele vin dintr-un studiu SD Worx, companie europeană de servicii de HR și salarizare. Tinerii sub 35 de ani, în schimb, își doresc mai des pensionarea anticipată.
DIN ARTICOL:
Deficitul de personal în România și în Europa
Potrivit studiului, 49% dintre responsabilii de resurse umane din România spun că se confruntă cu lipsă de personal. Media europeană este de 52%. Cele mai afectate țări sunt Slovenia (64%), apoi Croația, Irlanda și Țările de Jos, fiecare cu 57%.
Presiunea vine din demografie. Conform Eurostat, ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani în populația europeană era de 17% în 2005. Pentru 2025, ea era estimată la 22%.
Comisia Europeană anticipează o scădere a forței de muncă din Europa cu aproximativ 12% între 2022 și 2070. Proiecția ține cont inclusiv de participarea tot mai mare a vârstnicilor și a femeilor pe piața muncii.
Cine vrea să iasă mai devreme la pensie
Pensionarea anticipată îi atrage mai mult pe tineri decât pe cei apropiați de vârsta pensionării. În România, o aleg 63% dintre angajații sub 35 de ani și 40% dintre cei de peste 55 de ani. La nivel european, proporțiile sunt de 61%, respectiv aproximativ 50%.
Chiar și dintre tinerii români, 34% ar lucra după vârsta legală, față de puțin peste un sfert în Europa. La grupa de peste 55 de ani, procentul urcă la 42%, comparativ cu 32% media europeană.
Banii contează rar atunci când un angajat mai în vârstă vrea să plece mai devreme. Românii din această categorie invocă timpul pentru familie (78%), sănătatea (72%) și obiectivele personale (44%). Toate trei depășesc mediile europene, de 57%, 53% și 40%.
Munca solicitantă apare mai rar ca motiv în România. Efortul fizic e menționat de 13% dintre respondenți, iar cel psihic de 17%, față de 25% și 26% în Europa. Scăderea motivației contează pentru 36% dintre români și pentru 32% dintre europeni.
Cât de mulțumiți sunt angajații de peste 55 de ani
Disponibilitatea de a rămâne activi pare legată de felul în care oamenii își trăiesc munca. Dintre angajații români de peste 55 de ani, 86% spun că au suficientă energie pentru a-și face treaba bine. Media europeană este de 76%.
Pentru 84% dintre ei, munca aduce sens și împlinire, față de aproximativ 80% în Europa. La angajații sub 35 de ani, proporția coboară la 69% în România și 68% la nivel european.
În România, 84% dintre angajații de peste 55 de ani sunt mulțumiți de muncă, iar 74% se simt apreciați. Printre colegii sub 35 de ani, procentele sunt de 72% și 64%. Mediile europene sunt mai mici la ambele grupe: 78% și 65% la vârstnici, 71% și 59% la tineri.
Puțini caută alt job sau cursuri de formare
Angajații mai în vârstă își schimbă rar locul de muncă. Doar 9% dintre românii de peste 55 de ani caută activ un post în altă firmă. Printre cei sub 35 de ani, procentul e de 32%, iar mediile europene sunt de 5% și 19%.
Tiparul se repetă în interiorul companiilor. Un alt rol la angajatorul actual caută 9% dintre vârstnici și 25% dintre tineri. Mediile europene sunt de 4% și 18%.
Interesul pentru cursuri scade odată cu vârsta: 46% dintre românii de peste 55 de ani refuză programele de formare, față de 32% dintre tineri. Pe de altă parte, 63% dintre vârstnici și 77% dintre tineri vor să-și dezvolte competențele. Ambele valori trec de mediile europene, de 58% și 70%.
Ce cred angajații vârstnici despre inteligența artificială
Angajații de peste 55 de ani privesc automatizarea mai liniștiți decât tinerii. În România, 64% dintre ei se simt siguri pe locul de muncă chiar dacă rolul li se schimbă. Printre cei sub 35 de ani, proporția este de 51%.
Încrederea nu vine dintr-o folosire mai frecventă a tehnologiei. Doar 30% dintre vârstnicii români folosesc regulat instrumente de IA la muncă, față de 42% dintre tineri. Ambele valori sunt peste mediile europene, de 20% și 38%.
România iese din tiparul european la încrederea în propriile competențe. Aici, 67% dintre angajații mai în vârstă cred că IA nu le poate înlocui abilitățile. Printre tineri, procentul e de 69%, în timp ce în Europa raportul e invers: 74% la vârstnici, 64% la tineri.
Sprijinul primit de la angajatori rămâne limitat. Doar 31% dintre vârstnicii români și 35% dintre tineri spun că primesc suficient ajutor ca să se pregătească pentru IA. Mediile europene sunt și mai mici, de 17% și 29%.
Ce înseamnă rezultatele pentru angajatorii din România
În România, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați. Pentru femei, ea crește treptat și ajunge tot la 65 de ani în 2035.
Reprezentanții SD Worx România susțin că angajații cu experiență pot ajuta la reducerea deficitului de personal. Compania le recomandă angajatorilor flexibilitate, un volum de muncă adaptat și acces la formare, inclusiv pentru noile tehnologii. Potrivit acestora, discuția despre prelungirea carierei trebuie să plece de la nevoile fiecărui angajat.
Între cifre există un decalaj clar: 42% dintre românii de peste 55 de ani ar rămâne activi. Doar 31% se simt însă sprijiniți să se pregătească pentru IA. Pentru cei 49% dintre angajatori care au lipsă de personal, formarea pe noile tehnologii e pârghia directă de retenție.
Comentariul va fi postat dupa aprobare