Primul om care a intrat în mormântul lui Seti I după mii de ani a fost un circar devenit inginer. Povestea lui și a altor pionieri ai egiptologiei ajunge în docudrama Căutătorii faraonilor pierduți, cu premiera pe 2 noiembrie, la ora 23:00 pe Viasat History. Serialul are șase episoade de câte 60 de minute.
DIN ARTICOL:
Ce prezintă docudrama despre pionierii egiptologiei
În secolul al XIX-lea, Franța, Marea Britanie și Prusia și-au disputat antichitățile Egiptului. Emisarii lor erau soldați, diplomați, artiști, un circar cu o forță ieșită din comun și un tânăr lingvist.
Producția din 2024 se numește în original Raiders of the Lost Pharaohs. Acțiunea pornește de la invazia lui Napoleon din 1798 și se oprește la nașterea egiptologiei moderne.
Scenele jucate și reconstituirile 3D urmăresc cinci figuri: Vivant Denon, Belzoni, Jean-François Champollion, Richard Lepsius și Auguste Mariette. Egiptologi cunoscuți le refac traseele la Giza, Karnak, Abu Simbel și Saqqara. Fiecare descoperire este pusă în balanță cu jaful care a însoțit-o.
Expediția lui Napoleon și Piatra din Rosetta
Primul episod tratează expediția franceză din Egipt, între 1798 și 1801. Bonaparte a venit cu o armată, dar și cu o echipă de cercetători. Artistul Vivant Denon și-a riscat viața desenând temple de-a lungul Nilului.
Un portret alegoric pictat de Benjamin Zix în jurul anului 1811 îl arată pe Denon lucrând în Sala Dianei de la Luvru. Tot în timpul expediției, la Rosetta, soldații francezi găsesc o piatră cu un text gravat în trei sisteme de scriere.
Egiptologul Bénédicte Lhoyer, de la École du Louvre, compară experiența francezilor cu o aterizare pe Marte. Pentru ei, explică ea, Egiptul era o țară pe care nimeni nu o explorase până atunci.
Belzoni și vânătoarea de antichități
Episodul al doilea, „Vânătoarea de comori”, acoperă anii 1801–1816. Marea Britanie intră în posesia Pietrei din Rosetta, iar consulii Drovetti și Salt se întrec pentru cele mai valoroase piese.
Giovanni Battista Belzoni, un fost circar de statură uriașă devenit inginer, încearcă să ducă la Londra statuia colosală a Tânărului Memnon.
În episodul 3, „Bătălia hieroglifelor” (1817–1827), același Belzoni deschide templul de la Abu Simbel. Apoi intră în mormântul lui Seti I, primul vizitator după mii de ani.
Champollion și descifrarea hieroglifelor
În paralel, în Europa, Champollion și Thomas Young se întrec pentru descifrarea hieroglifelor. Episodul 4 (1828–1829) îl urmărește pe lingvistul francez pe Nil, unde își verifică metoda direct pe monumente.
Trece prin Memphis, Karnak, Philae și Abu Simbel. Numele regilor uitați pot fi citite din nou, însă expediția îi ruinează sănătatea.
Egiptologul Chris Naunton observă că publicul își închipuie egiptologii ca pe niște academicieni austeri. Mulți dintre primii descoperitori erau însă, spune el, „niște personaje destul de colorate”.
Giza, Karnak și primul muzeu din Cairo
Episodul 5, „Războiul piramidelor” (1837–1846), îl arată pe Howard Vyse forțând intrarea în piramidele de la Giza. La Karnak, Prisse d’Avennes îl întrece pe prusacul Richard Lepsius în cursa pentru Camera Strămoșilor.
Ultimul episod, „Paznicul comorii”, acoperă intervalul 1850–1881. Auguste Mariette descoperă Serapeumul de la Saqqara. Fostul vânător de comori fondează apoi Serviciul de Antichități al Egiptului și primul muzeu din Cairo.
Când se difuzează în România
Serialul intră în grilă luni, 2 noiembrie, cu difuzare de luni până vineri, de la ora 23:00. Fiecare dintre cele șase episoade durează 60 de minute.
Anunțul nu precizează postul de televiziune, reluările sau disponibilitatea pe platforme de streaming, detalii care urmează să fie confirmate.
Spre deosebire de seriale precum „Lost Treasures of Egypt” de la National Geographic, construite în jurul săpăturilor actuale, docudrama se uită la oamenii care au scos piesele din Egipt. Unele dintre ele, cum este bustul Tânărului Memnon, se află astăzi la British Museum.
Comentariul va fi postat dupa aprobare