De unde are Simion datele personale ale alegătorilor pentru a le trimite scrisori și ce poate păți

La dezbaterea electorala de aseară un jurnalist a vrut să-l întrebe pe George Simion, care a fugit de confruntări sau întrebări incomode, de unde a avut adresele personale ale alegătorilor pentru a le trimite scrisori.

Răspunsul la această întrebare se regăsește în chiar legea electorală. Astfel conform art. 49, alin. 4 din Legea 208/2015:  (4)Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, la cererea şi pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie.

Așadar domnul Simion are aceste date tocmai din aceste registre care sunt puse la dispoziție, la cerere, de către primării, oricărui partid care le solicită. Și la aceste aelegeri partidul domnului Simion a înaintat cereri către toate primăriile pentru a primi acces la aceste registre.

Spre deosebire de listele din secțiile de votare, unde sunt trecute CNP-urile și seriile buletinilor, listele pe care le primesc partidele sunt în formatul prevăzut de lege, inclusiv cu domiciliul. Așadar, datele personale ale alegătorilor sunt deținute de aproape toate partidele politice de la noi pentru că legea le permite să aibă acces la ele.  

Spre deosebire de alții domnul Simion a ales să folosească aceste date în scop electoral și personal.

Ce este permis și ce este interzis în utilizarea acestor date

Utilizări permise (scopuri legitime): Partidele politice pot folosi datele personale primite conform art. 49 alin. (4) exclusiv în scopuri legate de procesul electoral. BEC subliniază că listele electorale furnizate pot fi utilizate doar pentru satisfacerea intereselor legitime ale formațiunilor politice legate de procesul electoral​.

În practică, acest lucru înseamnă că partidele pot prelucra aceste date pentru activități precum: verificarea corectitudinii listelor electorale (identificarea eventualelor erori sau persoane care nu ar trebui să figureze pe liste), prevenirea votului multiplu sau a altor fraude electorale (de exemplu, analizarea listelor suplimentare pentru a depista dacă aceeași persoană a votat de mai multe ori) și, în general, monitorizarea procesului de vot pentru a asigura legalitatea alegerilor. 

De asemenea, partidele pot folosi datele pentru comunicări cu caracter electoral adresate alegătorilor, întrucât informarea electoratului și promovarea programului politic fac parte din obiectivele legitime ale unei campanii electorale. Acest tip de comunicare (de exemplu, trimiterea de scrisori sau materiale de propagandă la adresele din liste) este permis doar dacă se realizează în cadrul și pentru durata campaniei electorale, cu respectarea cerințelor de protecție a datelor (transparență, drept de opoziție, etc.). În esență, folosirea datelor obținute din Registrul electoral este legală numai în măsura în care rămâne strâns legată de procesul electoral în curs și de atribuțiile democratice ale partidelor​

Utilizări interzise (abateri de la scopul legal): Este în mod expres interzis ca datele personale primite de partide în acest context să fie folosite în alte scopuri decât cele electorale. Orice întrebuințare a acestor date în afara cadrului electoral constituie o încălcare a legislației. BEC a avertizat, de pildă, că reprezentantul unui partid în secția de votare (care obține copii ale listelor) exercită o funcție ce implică autoritate publică, iar utilizarea de către acesta a datelor alegătorilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost obținute atrage răspunderea partidului și a persoanei în cauză​

În concret, partidelor le este interzis să folosească aceste informații pentru scopuri comerciale, publicitare non-electorale sau orice acțiuni care nu au legătură cu alegerile. De exemplu, vânzarea sau cedarea bazei de date către terți, folosirea datelor în interesul unui candidat la alt scrutin nespecificat sau păstrarea lor pe termen nedefinit pentru utilizări viitoare neautorizate sunt practici ilegale. Chiar și în interiorul sferei politice, folosirea datelor dintr-un scrutin pentru altul ar trebui făcută doar dacă există un temei legal și cu informarea prealabilă a persoanelor, altfel poate încălca principiul limitării la scop. 

Un aspect particular este trimiterea de corespondență nesolicitată (ex: flyere, scrisori personalizate) către alegători. Legea electorală nu interzice explicit trimiterea de materiale de campanie prin poștă la adresele din listele electorale – aceasta fiind o practică de campanie posibilă – însă o asemenea acțiune trebuie să respecte GDPR. Asta înseamnă că partidul trebuie să aibă un temei legal (interes legitim/public) clar documentat, să fi informat persoanele vizate sau publicul despre această prelucrare și să le acorde posibilitatea de opt-out (de a se opune sau solicita ștergerea datelor). 

Trimiterea de comunicări nesolicitate prin mijloace electronice (email, SMS) la date de contact obținute din liste ar fi și mai strict reglementată – de obicei necesită consimțământ explicit conform Legii 506/2004 (privind comunicațiile electronice) – deci este practic interzisă dacă nu există acordul expres al alegătorului. 

În concluzie, orice utilizare a datelor personale furnizate de autorități, care nu are legătură directă cu desfășurarea și integritatea alegerilor, este interzisă și poate constitui o prelucrare ilegală. Partidele nu pot folosi aceste date în afara perioadei electorale autorizate, în alte scopuri (de exemplu, activități de marketing politic permanent în afara campaniei oficiale, fără consimțământ) sau cu încălcarea drepturilor persoanelor (fără informare și posibilitate de retragere). Aceste restricții decurg atât din principiile GDPR (care impun limitarea scopului și legalitatea prelucrării), cât și implicit din cadrul electoral care a prevăzut furnizarea datelor doar pentru necesitățile procesului de vot.

Riscuri și sancțiuni pentru utilizarea ilegală a datelor

Sancțiuni contravenționale electorale: Legile electorale prevăd amenzi pentru nerespectarea condițiilor de utilizare a listelor. Concret, nerespectarea dispozițiilor art. 49 alin. (4) din Legea 208/2015 (de ex., dacă un primar nu furnizează datele solicitate sau dacă un partid nu respectă condițiile impuse) este sancționată ca contravenție. Potrivit legii, astfel de fapte se sancționează cu amendă – în cazul art. 49 alin. (4), amenda poate ajunge până la 4.500 lei​

De regulă, constatarea și sancționarea contravențiilor electorale se fac de către agenți constatatori desemnați (reprezentanți AEP, poliție etc.), iar aplicarea amenzilor respectă OG 2/2001 (regimul contravențiilor). În plus, nerespectarea deciziilor BEC sau instrucțiunilor AEP (de exemplu, dacă un partid ignoră condițiile impuse de BEC privind prelucrarea listelor) constituie și ea contravenție separată, sancționabilă cu amendă​

Așadar, din perspectiva legii electorale, partidele sau persoanele responsabile riscă amenzi în cazul folosirii ilegale a datelor obținute (pe lângă obligația de a înceta acea utilizare). Sancțiuni GDPR: Cel mai mare risc juridic provine din încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor. Dacă un partid utilizează datele personale ale alegătorilor fără respectarea GDPR – de pildă, le folosește într-un alt scop decât cel declarat, nu informează persoanele, nu asigură securitatea datelor sau nu onorează solicitările de ștergere – atunci ANSPDCP poate demara o investigație și poate aplica amenzi foarte ridicate. Conform art. 83 GDPR, încălcările grave pot fi sancționate cu până la 20 de milioane EUR sau 4% din cifra de afaceri globală a operatorului (dintre cele două, se aplică valoarea mai mare)​

Deși partidele politice nu sunt companii cu profit, ele intră în categoria operatorilor privați, deci teoretic pot fi vizate de amenzi substanțiale în limita plafonului de 20 milioane euro. În România, până recent, partidele nu au fost sancționate pecuniar la un asemenea nivel, însă riscul există și crește odată cu preocuparea autorităților pentru protecția datelor în campanii. 

Cazul AUR și scrisorile electorale ale lui Goerge Simion

Un exemplu actual este situația candidatului George Simion (AUR), care în această lună a trimis pe adresa alegătorilor scrisori personalizate de campanie, ceea ce a generat numeroase plângeri din partea cetățenilor privind prelucrarea ilegală a datelor lor​

AEP a anunțat că a sesizat ANSPDCP în acest caz, întrucât în reclamații s-au invocat încălcări ale GDPR​. Dacă ANSPDCP constată abateri (de exemplu, că partidul a folosit datele fără un temei legal adecvat sau fără informarea persoanelor), poate aplica o amendă conform cadrului GDPR​

Pe lângă amenzi, ANSPDCP poate dispune și măsuri corective, precum ștergerea datelor colectate ilegal sau interzicerea unor viitoare prelucrări similare. În plus, persoanele vizate ale căror date au fost folosite abuziv își pot exercita drepturile: pot cere ștergerea datelor din evidențele partidului (dreptul de a fi uitat, art. 17 GDPR) sau pot depune plângeri și acțiuni în justiție pentru eventuale prejudicii morale. Astfel, consecințele pentru partide pot fi atât financiare (amenzi), cât și juridice (obligația de a opri utilizarea datelor și de a suporta daune). 

Contestații și implicații electorale: Din perspectiva procesului electoral, folosirea nelegală a datelor personale poate atrage și contestații sau sancțiuni electorale indirecte. De exemplu, un competitor electoral care consideră că alt partid a obținut un avantaj neloial trimițând comunicări nesolicitate ar putea depune contestație la birourile electorale sau plângere la AEP. Autoritatea electorală poate include astfel de aspecte în rapoartele de control financiar-electoral sau le poate sesiza mai departe autorităților competente (cum a procedat AEP în cazul menționat, sesizând ANSPDCP)​

​

În cazuri extreme, dacă s-ar dovedi că utilizarea ilegală a datelor a influențat grav corectitudinea alegerilor (de pildă, intimidarea sau inducerea în eroare a alegătorilor prin mesaje direcționate abuziv), s-ar putea invoca nulitatea alegerilor sau sancțiuni politice, însă astfel de situații sunt dificile și puțin probabile în practică. Mai des, impactul este de natură reputațională: un partid prins că încalcă intimitatea alegătorilor poate suferi pierderi de imagine și încredere. Cu toate acestea, accentul principal rămâne pe sancțiunile legale (amenzile GDPR și contravențiile electorale). BEC a reamintit că responsabilitatea pentru protecția datelor aparține în primul rând formațiunii politice – partidul fiind operatorul de date, nu simplul reprezentant care obține listele​

Așadar, partidul nu se poate exonera dând vina pe un membru sau voluntar; organizația politică răspunde solidar pentru modul în care datele sunt folosite. În rezumat, riscurile pentru utilizarea ilegală a datelor includ: amenzi contravenționale (electorale și GDPR), intervenția autorităților (AEP, ANSPDCP), eventuale procese civile și pierderea încrederii publicului.

În concluzie, cadul legal din România permite partidelor politice accesul la datele personale ale alegătorilor înscriși pe listele electorale, însă impune condiții clare privind utilizarea acestor date. Legea 208/2015 și actele conexe oferă partidelor un drept de acces la informațiile din Registrul electoral, recunoscându-le rolul legitim în supravegherea și desfășurarea alegerilor​

Pe de altă parte, GDPR și Legea 190/2018 trasează limite stricte: datele trebuie folosite doar în interesul public al procesului democratic, cu respectarea vieții private a cetățenilor. Partidele pot desfășura campanii eficiente și pot preveni fraude electorale prin utilizarea acestor date, atâta timp cât respectă cadrul legal, informează corect alegătorii și protejează datele acestora. Nerespectarea regulilor atrage sancțiuni – de la amenzi modice prevăzute în legile electorale până la amenzi GDPR de mare valoare – și poate afecta serios credibilitatea oricărui competitor politic. Aplicând recomandările de mai sus și menținând un echilibru între interesul electoral și dreptul fundamental la protecția datelor, partidele își pot îndeplini misiunea electorală fără a încălca drepturile cetățenilor, integrând astfel conformitatea legală ca parte a bunelor practici de campanie.

Surse juridice citate: 

Art. 49 alin. (4) din Legea 208/2015​; OUG 64/2019 art. VII (Decizia BEC 84/2019)​; Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 6, art. 5, art. 83​,​ Legea 190/2018, art. 2 alin. (1) lit. f) și art. 9, Legea 208/2015, art. 115 (sancțiuni contravenționale)​; Comunicat BEC 2019​; Comunicat AEP 2025​