În sudul Mediteranei, în largul coastei de sud-est a Tunisiei, se află insula Djerba – un loc cu o istorie culturală și religioasă bogată, aflat la confluența civilizațiilor feniciană, romană, bizantină și arabă. Printre monumentele sale celebre se numără moscheea subterană Sedouikech, Biserica Sfântul Iosif și Sinagoga El Ghriba.
Totuși, patrimoniul cultural al insulei Djerba este amenințat de zeci de ani din cauza turismului excesiv, a schimbărilor climatice și a lipsei de îngrijire umană.
La apogeul popularității sale, între anii 1990 și începutul anilor 2000, Djerba atrăgea anual între 1 și 1,5 milioane de vizitatori. Este una dintre cele mai populare destinații turistice din Tunisia, cu cel mai mare număr de hoteluri din țară. Această dezvoltare turistică a dus la un trafic excesiv în sezonul estival, dar și la probleme ecologice majore, precum stresul hidric și acumularea de deșeuri. În 2020, hotelurile generau între 35% și 40% din totalul deșeurilor de pe insulă.
Mai grav este că dezvoltarea infrastructurii turistice a transformat peisajul cultural al insulei. Locuințele tradiționale – houmas, menzels și houchs – au fost înlocuite în multe zone de construcții moderne. După revoluția tunisiană din 2011, care a dus la înlăturarea regimului Ben Ali, lipsa controlului instituțional a favorizat vandalizarea siturilor arheologice, construcțiile ilegale și demolările neautorizate.
Dezvoltarea turismului a afectat profund și stilul de viață tradițional. Datorită apariției drumurilor moderne, a transportului maritim, a aeroportului și a conectivității online, activități precum agricultura, pescuitul și meșteșugurile au intrat în declin, devenind atracții destinate mai degrabă vizitatorilor decât mijloace reale de trai pentru localnici.
Pe lângă aceste presiuni antropice, schimbările climatice afectează tot mai mult insula. Precipitațiile au devenit neregulate, iar modelele climatice indică o posibilă scădere cu 20% a cantităților anuale de ploaie până la sfârșitul secolului. În același timp, nivelul mării crește, iar furtunile devin mai frecvente și mai intense.
Conform unor studii publicate în 2022, 14% dintre plajele Djerbei sunt acum extrem de vulnerabile la eroziune și submersiune. Monumente istorice precum ruinele Sidi Garous și altarul Sidi Bakour au fost complet acoperite de apă, iar altele – precum siturile Haribus, Meninx, Ghizene și Edzira, datând din epoca romană – sunt parțial sau total scufundate. Institutul Național de Patrimoniu din Tunisia estimează că multe dintre aceste locații sunt pierdute definitiv.
În ciuda acestor pierderi, încă mai există speranță. În septembrie 2023, UNESCO a inclus insula Djerba în lista sa de situri ale patrimoniului mondial, în urma unor eforturi de ani de zile ale societății civile și ale autorităților tunisiene. Această recunoaștere internațională oferă nu doar prestigiu, ci și acces la fonduri pentru protejarea patrimoniului cultural.
După includerea pe lista UNESCO, Ministerul Culturii din Tunisia a înființat un grup de lucru care are misiunea de a monitoriza construcțiile și de a colecta date despre zonele protejate. De asemenea, se pregătesc proiecte pentru conservarea și restaurarea clădirilor istorice.
Totuși, provocările rămân. Multe clădiri și monumente se află în stare de degradare avansată, iar lipsa finanțării și a reglementărilor stricte afectează capacitatea autorităților de a proteja eficient patrimoniul. În absența unei strategii coerente și a unei susțineri financiare constante, eforturile comunităților locale, precum cele ale Asociației pentru Salvarea Insulei Djerba, nu sunt suficiente.
Asociația desfășoară campanii de conștientizare în rândul tinerilor, restaurează vechi cisterne de apă și încearcă să mențină tradițiile locale vii. Cu toate acestea, viitorul patrimoniului cultural al Djerbei depinde de angajamentul autorităților și al comunității internaționale față de conservarea durabilă și adaptarea climatică.
Comentariul va fi postat dupa aprobare