David Szalay, scriitor britanic cu origini maghiare, s-a aflat pentru a doua oară pe lista scurtă a Booker Prize, cu romanul „Ce nu poate fi rostit” (Flesh), apărut în colecția Fiction Connection la Editura TREI, în traducerea Ancăi Bărbulescu. Cartea propune o explorare incisivă a inadaptării și a masculinității, a emoțiilor trăite visceral, adesea imposibil de formulat în cuvinte.
Într-un interviu acordat organizatorilor Booker Prize, autorul a explicat că punctul de plecare al romanului a fost dorința de a construi o narațiune cu „un final unguresc și un final englezesc”, reflectând propriul său balans între două spații culturale. De aici, alegerea unui protagonist imigrant maghiar, plasat în perioada aderării Ungariei la Uniunea Europeană, a devenit firească – o platformă pentru a discuta Europa contemporană, tensiunile sale culturale și economice, dar și experiența corporală a existenței.
Un realism dur despre ceea ce rămâne nespus
Romanul urmărește traiectoria lui István, a cărui adolescență în Ungaria postcomunistă este fracturată de un eveniment tragic. Destinul îl poartă apoi prin războiul din Irak și către vestul Europei, în Marea Britanie. Întâmplarea, hazardul și bunăvoința străinilor îl aruncă în elita celor foarte bogați, unde experimentează luxul, iubirea și viața de familie. Însă tensiunile acumulate și conflictele nerezolvate cu sine erodează treptat această ascensiune.
Szalay scrie sobru, fără ornament, despre teme universal recognoscibile: sexualitate și pierderea inocenței, bani, mortalitate, legături de familie și iubiri sabotate de imposibilitatea comunicării. Dialogurile sunt tăioase și simple; puterea romanului apare în tensiunea dintre ceea ce personajele rosteșc și ceea ce rămâne nespus. Scenele dramatice sunt redate fără patetism sau verdict moral, iar cele intime au o precizie aproape documentară.
Teme majore și context
„Ce nu poate fi rostit” aduce în prim-plan rușinea, dinamica putere/vulnerabilitate și nevoia de a fi văzut, pe fundalul migrației interne și externe în Europa ultimelor decenii. Cartea nu „explică”, ci expune, lăsând cititorului spațiu pentru interpretare. Rezultatul este o lectură incomodă, dar memorabilă, în care corpurile, traumele și tăcerile construiesc un portret al alienării contemporane.
Traducerea Ancăi Bărbulescu restituie concizia și ritmul tăios ale prozei lui Szalay, în acord cu intenția autorului de a vorbi despre „viața ca experiență fizică” și despre fisurile comunicării care structurează relațiile umane.
Date editoriale
Titlu: Ce nu poate fi rostit (Flesh)
Autor: David Szalay
Editură: Editura TREI — colecția Fiction Connection
Traducere: Anca Bărbulescu
Comentariul va fi postat dupa aprobare