Jack Spintecătorul: noua serie documentară „O poveste scrisă cu sânge” la Viasat History

În decembrie, Viasat History difuzează în premieră seria documentară dramatizată „Jack Spintecătorul: O poveste scrisă cu sânge” („Jack the Ripper: Written in Blood”), care propune o perspectivă diferită asupra unuia dintre cele mai cunoscute cazuri de crimă din epoca victoriană. Pe parcursul a trei episoade de câte 60 de minute, producția urmărește nu doar crimele din Whitechapel, ci mai ales rolul presei tabloide în crearea și amplificarea mitului „Jack Spintecătorul”.

Seria se concentrează pe redacțiile de ziare din Londra sfârșitului de secol XIX, în special pe editorul Thomas O’Connor și echipa sa de la un tabloid de succes, din care face parte și jurnalistul Fred Best. Competiția acerbă dintre ziare, goana după tiraj și nevoia de subiecte senzaționale devin fundalul unei povești despre cum o farsă jurnalistică poate modela percepția publică și chiar direcția unei anchete polițienești.

Londra anului 1888: între senzațional, sărăcie și teamă socială

În a doua jumătate a anului 1888, cinci femei care se prostituau au fost ucise brutal în cartierul Whitechapel din Londra, toate având gâtul tăiat. Crimele au avut loc într-un oraș puternic divizat: elitele locuiau în West End, în timp ce East End era marcat de supraaglomerare, sărăcie și infracționalitate ridicată. Imigranți, muncitori din porturi și oameni fără resurse trăiau în condiții precare, iar violența făcea parte din realitatea cotidiană.

În același timp, presa trecea printr-o perioadă de expansiune. Cotidianul The Star, de exemplu, vindea în 1888 aproximativ 125.000 de exemplare pe zi, iar publicul era atras de subiecte șocante. Execuțiile publice prin spânzurare aveau încă loc, mărturisirile condamnaților erau tipărite și vândute ieftin, iar obiecte legate de crime celebre circulau pe străzi. Vizitele la spitale de psihiatrie sau la „Camera Ororilor” de la Madame Tussauds completau peisajul unui interes constant pentru macabru.

În acest context, temerile colective și tensiunile sociale au fost rapid asociate cu figura unui criminal necunoscut, prezentat drept întruchiparea răului. Presa a transformat aceste anxietăți într-o poveste coerentă, cu un nume memorabil și o serie de detalii repetate insistent, contribuind decisiv la nașterea legendei lui Jack Spintecătorul.

Scrisoarea „Dear Boss” și invenția lui „Jack Spintecătorul”

Un moment-cheie în istoria cazului a fost apariția celebrei scrisori „Dear Boss” („Stimate șef”), ajunsă în septembrie 1888 la Agenția Centrală de Știri din Londra. Mesajul, scris cu cerneală roșie și semnat „Jack Spintecătorul”, părea să vină direct de la autorul crimelor din Whitechapel. Tonul batjocoritor, promisiunea de noi atacuri și modul în care textul ironiza eforturile poliției au oferit tabloidelor material ideal pentru titluri și articole alarmiste.

Scrisoarea a fost puternic mediatizată, devenind probabil unul dintre primele exemple de comunicare directă între un presupus criminal și presă. Abia mai târziu, jurnalistul Fred Best de la The Star a susținut că scrisoarea ar fi fost, de fapt, un fals creat în redacție, în scopul creșterii vânzărilor. Best a fost concediat de la ziar în 1890, tot pentru fals, însă până atunci numele „Jack Spintecătorul” intrase deja în conștiința publică.

În momentul în care scrisoarea a devenit cunoscută, atât publicul, cât și poliția au început să își concentreze atenția asupra ideii că toate cele cinci crime ar fi opera unui singur autor, unul dintre primii „criminali în serie” definiți ca atare. Sub influența articolelor din The Star, anchetatorii au renunțat treptat la ipotezele legate de bande sau agresori diferiți și au ajuns să lege între ele cazuri care, inițial, nu păreau conectate.

Presa, ancheta și nașterea unui mit întunecat

Seria „Jack Spintecătorul: O poveste scrisă cu sânge” explorează modul în care exagerarea circumstanțelor crimelor, folosirea unor dovezi discutabile și construirea unei narațiuni unificate în presă au influențat nu doar opinia publică, ci și direcția investigației. În locul unei relatări strict factuale, tabloidele au preferat un „personaj” clar conturat, cu semnătură proprie, transformând un set de crime violente într-o poveste ușor de urmărit, dar dificil de demontat.

Rezultatul a fost dublu: pe de o parte, ancheta oficială a fost complicată de presiunea mediatică și de așteptările publicului; pe de altă parte, figura lui Jack Spintecătorul a devenit o senzație internațională. De-a lungul timpului, mitul a inspirat nu doar analize istorice și literatură, ci, în mod îngrijorător, și alți criminali în serie, care au căutat să reproduca notorietatea sa.

De la crime reale la ficțiune polițistă

La sfârșitul anului 1888, crimele atribuite lui Jack Spintecătorul au încetat, iar atenția publicului s-a îndreptat treptat spre alte subiecte. Tirajul ziarului The Star a scăzut, o parte dintre redactori au fost concediați, iar pe piață a câștigat teren un alt tip de poveste: cea a detectivilor raționali, ghidați de analize, știință și deducții logice.

Deși genul polițist exista deja, popularitatea lui a crescut vizibil în urma acoperirii intense a cazului din Whitechapel. Povestirile și romanele cu detectivi au început să devină, pentru cititori, un mod de a ordona haosul și de a imagina soluții acolo unde, în realitate, cazul lui Jack Spintecătorul a rămas nerezolvat. Mulți investiga­tori reali au fost, de asemenea, motivați să studieze mai atent criminalii în serie, o preocupare ce poate fi legată de moștenirea acestui caz.

Program de difuzare și detalii despre serie

„Jack Spintecătorul: O poveste scrisă cu sânge” este difuzată în premieră la Viasat History în luna decembrie, în fiecare luni, de la ora 22:00, timp de trei săptămâni. Episoadele sunt reluate pe parcursul săptămânii, oferind telespectatorilor mai multe ocazii de a urmări seria integral.

Producția are un singur sezon (sezonul 1), cu un număr total de trei episoade a câte 60 de minute. Îmbinând reconstituiri dramatizate cu elemente de documentar istoric, seria analizează atât contextul social al Londrei victoriene, cât și felul în care presa a contribuit la formarea unuia dintre cele mai persistente mituri ale lumii moderne: cel al lui Jack Spintecătorul.