De ce verificarea faptelor eșuează în combaterea dezinformării?

Bogdan Chirea
0

Atunci când întâlnim informații false sau înșelătoare online sau în grupurile de discuții ale familiei, cum reacționăm? Pentru mulți oameni, primul impuls este să verifice faptele, să răspundă cu statistici, să publice o dezmințire pe rețelele sociale sau să îndrepte oamenii către surse de încredere.


Verificarea faptelor este considerată o metodă de bază pentru combaterea răspândirii informațiilor false. Însă corectarea dezinformării este notoriu de dificilă. Studiile arată că cititorii au mai puțină încredere în jurnaliști atunci când aceștia demontează, în loc să confirme, anumite afirmații. Mai mult, verificarea faptelor poate duce la repetarea minciunii originale în fața unui public nou, amplificându-i astfelreach-ul.


Cercetarea realizată de Alice Marwick, specialist în studii media de la Universitatea din Galway, poate explica de ce verificarea faptelor eșuează adesea atunci când este folosită în mod izolat. Studiile ei sugerează că dezinformarea nu este doar o problemă de conținut, ci una emoțională și structurală. Marwick argumentează că dezinformarea prosperă prin trei piloni care se întăresc reciproc: conținutul mesajului, contextul personal al celor care îl distribuie și infrastructura tehnologică care îl amplifică.


Din punct de vedere cognitiv, oamenii consideră mai ușor să accepte informații decât să le respingă, ceea ce ajută la explicarea modului în care conținutul înșelător se răspândește atât de rapid. Dezinformarea, fie sub forma unui videoclip fals, fie a unui titlu înșelător, devine problematică doar atunci când găsește un public receptiv, dispus să creadă, să aprobe sau să distribuie. Aceasta funcționează prin invocarea a ceea ce sociologul american Arlie Hochschild numește "povești profunde" – narațiuni emoțional rezonante care pot explica convingerile politice ale oamenilor.


Cele mai influente forme de dezinformare exploatează credințele, emoCțiile și identitățile sociale existente, adesea reducând probleme complexe la narațiuni emoționale familiare. De exemplu, dezinformarea despre migrație poate folosi tropuri precum "străinul periculos", "statul copleșit" sau "noul-venit care nu merită ajutor".


Atunci când afirmațiile fabricate se aliniază cu valorile, credințele și ideologiile existente ale unei persoane, acestea se pot transforma rapid într-o formă de "cunoaștere", ceea ce le face dificil de demontat. Marwick a cercetat răspândirea știrilor false în timpul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016. Una dintre sursele sale a descris modul în care mama ei, puternic conservatoare, a continuat să distribuie povești false despre Hillary Clinton, chiar și după ce fiica sa i-a demontat în repetate rânduri afirmațiile.


Mama a spus în cele din urmă: "Nu mă interesează dacă este fals, îmi pasă că o urăsc pe Hillary Clinton și vreau ca toată lumea să știe asta". Acest caz ilustrează perfect modul în care distribuirea sau postarea de dezinformări poate fi un mecanism de semnalizare a identității. Oamenii distribuie afirmații false pentru a semnala apartenența la grup, un fenomen pe care cercetătorii îl descriu drept "motivație bazată pe identitate". Valoarea distribuirii nu constă în furnizarea de informații exacte, ci în servirea ca monedă socială care întărește identitatea și coeziunea grupului.


Creșterea disponibilității imaginilor generate de inteligența artificială va accelera și mai mult răspândirea dezinformării. Știm că oamenii sunt dispuși să distribuie imagini pe care le știu false, atunci când cred că acestea au un "adevăr emoțional". Conținutul vizual poartă o credibilitate inerentă și o forță emoțională – "o imagine valorează cât o mie de cuvinte" – care poate depăși scepticismul.


Toate acestea sunt susținute de structurile tehnice ale platformelor de social media, care sunt concepute pentru a recompensa implicarea. Aceste platforme generează venituri prin captarea și vânzarea atenției utilizatorilor către agenții de publicitate. Cu cât oamenii se angajează mai mult și mai intens cu conținutul, cu atât acel angajament devine mai valoros pentru agenții de publicitate și veniturile platformei.


Metricile precum timpul petrecut, aprecierile, distribuirile și comentariile sunt esențiale pentru acest model de afaceri. Algoritmii de recomandare sunt prin urmare optimizați explicit pentru a maximiza implicarea utilizatorilor. Cercetările arată că conținutul încărcat emoțional, în special conținutul care evocă furie, frică sau indignare, generează mult mai multă implicare decât conținutul neutru sau pozitiv.


Deși dezinformarea prosperă în mod clar în acest mediu, funcția de distribuire a aplicațiilor de mesagerie și social media îi permite să se răspândească și mai mult. În 2020, BBC a raportat că un singur mesaj trimis unui grup WhatsApp de 20 de persoane ar putea ajunge în cele din urmă la peste 3 milioane de persoane, dacă fiecare membru l-ar distribui la alte 20 de persoane și procesul s-ar repeta de cinci ori.


Prin prioritizarea conținutului care are șanse mari de a fi distribuit și prin faptul că distribuirea este extrem de ușoară, fiecare apreciere, comentariu sau forward alimentează sistemul. Platformele în sine acționează ca un multiplicator, permițând dezinformării să se răspândească mai rapid, mai departe și mai persistent decât ar putea offline. Kelly Fincham, director de program pentru BA Global Media și lector în media și comunicații la Universitatea din Galway, explică că verificarea faptelor eșuează nu pentru că ar fi în mod inerent defectuoasă, ci pentru că este adesea utilizată ca o soluție pe termen scurt la problema structurală a dezinformării.


Abordarea semnificativă a acestei probleme necesită prin urmare un răspuns care să vizeze toți cei trei piloni. Trebuie să implice schimbări pe termen lung ale stimulentelor și responsabilității pentru platformele tech și editori. Și necesită schimbări în normele sociale și conștientizarea propriilor noastre motivații pentru a distribui informații.


Dacă vom continua să tratăm dezinformarea ca pe un simplu concurs între adevăr și minciuni, vom continua să pierdem. Dezinformarea prosperă nu doar pe baza falsităților, ci pe condițiile sociale și structurale care le fac semnificative de distribuit.


Trimiteți un comentariu

0Comentarii

Comentariul va fi postat dupa aprobare

Trimiteți un comentariu (0)

#buttons=(Am înțeles!) #days=(30)

Acest website folosește cookie-uri pentru a optimiza experiența de navigare. Vezi
Ok, Go it!