Peste 60% dintre femeile din România care ajung la medic pentru somn neodihnitor, oboseală sau insomnie se prezintă la consult fără să suspecteze o cauză respiratorie, iar la mai mult de una din trei paciente sforăitul sau apneea sunt identificate abia după evaluare ORL și testare specifică. Datele sunt centralizate de o rețea ORL coordonată de Dr. Daniela Ionescu, care atrage atenția asupra întârzierilor frecvente în diagnosticarea apneei obstructive în somn (OSA) la femei.
În același timp, doar 15–20% dintre femei asociază spontan calitatea slabă a somnului cu respirația, potrivit acelorași date. Diferența dintre ceea ce acuză pacientele și ceea ce se investighează în primă instanță ar contribui la un fenomen mai larg: apneea în somn la femei ar fi mai puțin „vizibilă” clinic și, prin urmare, mai rar suspectată devreme.
De ce apneea la femei trece mai ușor neobservată
„Apneea în somn la femei nu este rară, este însă adesea invizibilă. Iar datele din România și din marile publicații științifice internaționale arată clar: diferențele biologice, simptomatice și sociale impun o schimbare de paradigmă”, spune Dr. Daniela Ionescu. Ideea centrală este că semnele „clasice” – sforăitul puternic și pauzele respiratorii observate de partener – apar mai rar sau sunt mai puțin evidente în cazul femeilor, iar simptomele raportate pot fi atipice.
În multe situații, pacientele descriu oboseală persistentă, insomnie, treziri repetate, cefalee matinală, dificultăți de concentrare, anxietate sau simptome depresive. Aceste manifestări pot fi interpretate ca efecte ale stresului sau ale suprasolicitării, ceea ce întârzie trimiterea către o evaluare orientată pe respirație și somn. Consecința este că problema poate rămâne nediagnosticată ani întregi, în timp ce calitatea vieții scade.
Ce se întâmplă în apneea obstructivă în somn
Mecanismul descris de specialiști pornește de la episoade repetate de îngustare sau blocare a căilor aeriene în timpul somnului. Creierul declanșează microtreziri pentru a crește tonusul muscular și a redeschide căile aeriene. Pacientele nu își amintesc, de regulă, aceste episoade, însă somnul devine superficial, fragmentat și nerecuperator, chiar și atunci când numărul total de ore pare suficient.
„Cifrele arată clar o problemă majoră de sănătate publică, încă insuficient recunoscută. De multe ori vorbim despre stres plus o problemă respiratorie nediagnosticată. Însă dacă ne oprim la explicația «stres», ratăm cauza reală. Somnul bun începe cu o respirație bună”, explică Dr. Daniela Ionescu, care punctează și rolul zonei ORL, ca prim segment al traseului aerului: nas, faringe, laringe.
Date internaționale și costuri înainte de diagnostic
În comunicarea citată sunt menționate și date din literatura internațională, conform cărora apneea obstructivă în somn poate afecta până la 22,5% dintre femei (comparativ cu 27,3% dintre bărbați în anumite grupe de vârstă). De asemenea, este invocată o analiză realizată pe un eșantion de 75.024 de pacienți, care ar indica, în cazul femeilor, costuri medicale și sociale mai mari înainte de diagnostic, precum și un risc de mortalitate mai ridicat comparativ cu femeile fără apnee.
Un alt punct subliniat este legătura cu vârsta și tranzițiile hormonale: prevalența apneei la femei ar crește odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după menopauză. În acest context, lipsa „tabloului clasic” poate face ca severitatea să fie subestimată și investigațiile amânate.
Simptome atipice și confuzia cu „doar stres”
În practică, o parte dintre simptomele atribuite frecvent stresului – epuizare, iritabilitate, scăderea toleranței la stres, somn fragmentat – pot avea și o componentă respiratorie. În plus, lipsa somnului recuperator poate amplifica reactivitatea emoțională și poate afecta sănătatea mintală, printr-un cerc vicios între oboseală, anxietate și capacitatea redusă de reglare emoțională.
„Stresul este o explicație comodă și uneori reală, dar adesea incompletă. De multe ori vorbim despre stres plus nas înfundat cronic, stres plus reflux, stres plus o apnee atipică. Dacă ne uităm doar la stres, ratăm cauza respiratorie”, mai spune Dr. Daniela Ionescu, insistând asupra ideii că o evaluare completă poate clarifica sursa reală a problemelor de somn.
Cauze ORL frecvente care pot fragmenta somnul
Din perspectivă ORL, în material sunt enumerate mai multe probleme care pot contribui la treziri nocturne și respirație deficitară în somn: obstrucție nazală (rinită alergică sau non-alergică, cornete hipertrofice, deviație de sept, valve nazale îngustate), alergii perene (acarieni, mucegai, animale), respirație orală cronică asociată cu uscăciune și inflamație faringiană, reflux laringo-faringian cu tuse seacă nocturnă și senzație de „nod în gât”, secreții postnazale și sinuzite cronice.
Aceste condiții pot favoriza episoade repetate de „salvare” respiratorie în timpul somnului și pot duce la microtreziri care fragmentează odihna, chiar dacă persoana nu conștientizează întreruperile.
Riscuri asociate apneei netratate
Consecințele apneei netratate nu se limitează la oboseală. Materialul indică asocieri cu hipertensiune arterială, risc cardiovascular crescut, tulburări metabolice, inflamație sistemică, afectare cognitivă și scăderea performanței profesionale. În planul rutinei zilnice, somnul fragmentat poate duce la compensări prin cafea, zahăr sau alte obiceiuri care întrețin, la rândul lor, un dezechilibru.
Ce investigații sunt menționate pentru un diagnostic corect
Rețeaua ORL coordonată de Dr. Daniela Ionescu susține necesitatea screeningului pentru tulburări respiratorii în somn în evaluările de rutină ale femeilor, în special în perioade de tranziție hormonală. În comunicare sunt menționate, ca pași utili, consultul ORL complet, endoscopia nazală pentru identificarea inflamației, polipilor sau semnelor de reflux, evaluarea faringelui pentru predispoziția la colaps și testele funcționale ale respirației nazale, în colaborare cu specialiști în somnologie pentru poligrafie sau polisomnografie.
Pentru a răspunde nevoii de trasee mai clare de evaluare, rețeaua anunță lansarea programului Somn 360, descris ca o abordare multidisciplinară care poate include evaluări ORL, pneumologice, somnologice, cardiologice și alergologice, iar în unele cazuri și consult psihologic, cu monitorizare pe o perioadă de minimum șase luni.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă somnul neodihnitor, oboseala sau sforăitul persistă, evaluarea de specialitate și testarea indicată de medic pot clarifica cauza și opțiunile de management.
Comentariul va fi postat dupa aprobare