Serviciul Român al Europei Libere s-a închis pe 31 martie 2026, după ce președintele Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), Stephen Capus, a anunțat decizia invocând dificultăți bugetare persistente. Aceeași măsură a vizat și Serviciul Bulgar al Europei Libere, ambele intrând în istoria jurnalismului independent finanțat de Statele Unite. De la lansarea sa, pe 14 iulie 1950, Serviciul Român a traversat 76 de ani de activitate, cu o întrerupere de un deceniu între 2008 și 2019.
- Criza de finanțare și decizia de închidere
- Nu este prima închidere. Criza provocată de administrația Trump
- Istoricul Serviciului Român al Europei Libere
- Perioada comunistă (1950–1989)
- Închiderea din 2008
- Redeschiderea din 2019
- Legile apărării naționale
- Deficit cu premeditare și problema Fondului de Rezervă
- Finanțarea partidelor și contractele cu presa
- Chiriile parlamentarilor
- Manipularea electorală și din social media
- Influența Chinei și vulnerabilitatea cibernetică
- Problema marilor arși: Cazul Floreasca
- Tragedia de la Salina Praid
- Adicții și persoane vulnerabile
- Finanțatorul de pe TikTok al lui Călin Georgescu
- Istoria recentă pe care nu avem voie să o uităm
Criza de finanțare și decizia de închidere
Măsura vine în contextul unui buget redus aprobat pentru RFE/RL în exercițiul financiar 2025/2026, început la 1 octombrie 2025, în condițiile în care USAGM nu semnase un acord de finanțare pentru anul fiscal în curs. Corporația media cu sediul la Praga se confruntase cu o situație similară și în exercițiul 2024/2025, deși beneficiase inițial de un buget mai mare aprobat de Congresul american. Serviciul Maghiar al Europei Libere se închisese deja în noiembrie 2025, iar conducerea RFE/RL nu excludea noi închideri și concedieri suplimentare.
În martie 2025, USAGM anunțase retragerea grantului pentru RFE/RL aferent anului fiscal 2024/2025, ceea ce declanșase un litigiu în instanță, organizația reclamând încălcări ale legilor federale. USAGM a retras ulterior solicitarea, dar plățile au întârziat, forțând concedieri temporare și reducerea activității, în ciuda ordinelor judecătorești care dispuneau eliberarea fondurilor aprobate de Congres.
Nu este prima închidere. Criza provocată de administrația Trump
Închiderea din 31 martie 2026 nu este primul moment în care Serviciul Român al Europei Libere dispare de pe undele și platformele sale: lansat în 1950 și închis în 2008, serviciul fusese relansat în ianuarie 2019 , ca răspuns la deteriorarea indicatorilor de libertate a presei din România, după un deceniu de absență. În 2019, RFE/RL a revenit în România și Bulgaria, pe fondul unor îngrijorări crescânde privind inversarea câștigurilor democratice din cele două țări. De această dată, însă, contextul este diferit: în spatele crizei financiare nu se află o evaluare a maturității democratice a țării, ci o decizie politică luată la Washington.
Închiderile sunt consecința directă a efortului administrației Trump de a tăia fondurile federale destinate RFE/RL, Voice of America și celorlalte instituții media susținute de USAGM. Pe 14 martie 2025, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care urmărea reducerea drastică a șapte agenții federale, inclusiv USAGM. La scurt timp după publicarea ordinului, USAGM a transmis o scrisoare prin care anunța terminarea grantului aprobat de Congres pentru finanțarea RFE/RL, scrisoare semnată de Kari Lake, consilier principal al agenției. RFE/RL, Radio Free Asia și Middle East Broadcast Networks sunt organizații nonprofit private care primesc practic întreaga finanțare din granturi federale aprobate de Congres – granturi pe care USAGM le-a revocat în urma ordinului executiv.
RFE/RL a contestat decizia în instanță, argumentând că USAGM „nu face altceva decât să sfideze Congresul" prin refuzul de a elibera fondurile deja aprobate. Unii lideri europeni au anunțat că ar putea sprijini financiar RFE/RL: ministrul ceh pentru afaceri europene, Martin Dvorak, declara pe 18 martie 2025 că inițiativa Cehiei de a finanța RFE/RL primise deja susținerea a 10 țări. Președintele RFE/RL, Stephen Capus, avertiza că eliminarea finanțării reprezintă „un cadou masiv pentru inamicii Americii", subliniind că aproape 50 de milioane de oameni din societăți închise depind săptămânal de organizație pentru a accesa informații corecte.
Istoricul Serviciului Român al Europei Libere
Serviciul Român al Europei Libere a fost înființat pe 14 iulie 1950 ca parte a eforturilor din timpul Războiului Rece de contracarare a propagandei comuniste din spatele Cortinei de Fier.
Perioada comunistă (1950–1989)
Europa Liberă a început emisiunile experimentale în 1950 și a devenit complet operațională pe 1 mai 1951, cu transmisiuni zilnice de la München, transformându-se în principala sursă independentă de știri pentru românii de sub regimul comunist. Dictatorul Nicolae Ceaușescu o numea „cel mai rău coșmar" și lansase operațiunea „Eter", care includea atacuri fizice, acțiuni de spionaj și asasinate suspecte ale directorilor postului. Fostul președinte Traian Băsescu o numea în 2006 „conștiința morală a românilor", recunoscând rolul instituției în prăbușirea comunismului și în integrarea României în NATO și UE.
Închiderea din 2008
După aderarea României la UE în 2007 și la NATO în 2004, piața media românească explodase: existau peste 70 de ziare naționale, sute de posturi radio FM, televiziune prin cablu omniprezentă și internet în ascensiune rapidă. Președintele de atunci al RFE/RL, Jeff Gedmin, argumenta că România dispunea de o democrație solidă cu presă liberă, spre deosebire de țări precum Rusia sau Belarus. Emisiunile zilnice s-au oprit pe 1 august 2008, după 58 de ani de activitate, serviciul continuând să emită doar pentru Republica Moldova și Transnistria.
Redeschiderea din 2019
Revenirea Radio Europa Liberă România în 2019, după un deceniu de absență, a venit ca răspuns la deteriorarea indicilor de libertate a presei: țara coborâse pe locul 47 în Indicele RSF în 2018, afectată de atacuri asupra jurnaliștilor, corupție judiciară și presiuni politice în contextul protestelor anti-PSD. Pe 14 ianuarie 2019, sub coordonarea Sabinei Fati, Europa Liberă a lansat platforma multimedia romania.europalibera.org, cu știri, reportaje și analize. Din septembrie 2020, sub mandatul directoarei Elena Vijulie Tănase, echipa s-a dublat, conținutul extinzându-se spre zona video, jurnalismul de teren și investigații.
Potrivit monitorizării MediaTrust, în 2025, Europa Liberă era a treia cea mai citată platformă online din România, finanțată printr-un grant USAGM aprobat de Congresul SUA. De la redeschidere și până la data închiderii, în martie 2026, redacția a publicat 52.341 de articole, rămase integral accesibile în arhivă.
Legile apărării naționale
Dezbaterea publică privind necesitatea unor noi legi ale apărării a început în România abia în februarie 2024, la doi ani de la declanșarea conflictului armat din Ucraina. În primul interviu acordat ca șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad avertiza, în cadrul rubricii one2one a Europei Libere semnate de Anca Grădinaru, că Armata are nevoie de noi legi pentru a putea apăra eficient țara, unele acte normative datând din 1994. În ultimii doi ani, Parlamentul a votat trei dintre legile cerute de Armată: legea pregătirii populației pentru apărare, legea privind misiunile militare pe teritoriul național și legea privind controlul spațiului aerian, ultima permițând doborârea dronelor.
Cel puțin două legi esențiale lipsesc în continuare: Legea Apărării Naționale se afla la Senat din ianuarie 2026, după adoptarea tacită din Camera Deputaților, iar legea privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză – care prevede coordonarea cu NATO și UE în cazuri grave – fusese pusă în dezbatere publică încă din aprilie 2024 de Ministerul Apărării, fără a fi adoptată.
Deficit cu premeditare și problema Fondului de Rezervă
Timp de aproximativ doi ani, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a utilizat săptămânal sute de milioane sau chiar miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară, suma totală ajungând la 96 de miliarde de lei, potrivit unei investigații semnate de Cezar Amariei pentru Europa Liberă. Pe baza acelui articol a fost depusă o plângere penală împotriva fostului premier, acuzat că ar fi prezentat date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală. Ionuț Benea a obținut și publicat în 2024 și 2025 documente clasificate care arătau că deficitul bugetar de peste 9% din PIB – cel mai mare din UE în 2024 – nu fusese o surpriză, ci un fapt cunoscut și asumat în scris de miniștrii cabinetului Ciolacu, inclusiv de fostul președinte Iohannis.
Finanțarea partidelor și contractele cu presa
O investigație pornită de Cristian Andrei și continuată de echipa redacției a documentat sistematic modul în care partidele parlamentare utilizează subvențiile din bani publici pentru a cumpăra spațiu de promovare în presă: subvenția a crescut de la 8 milioane de lei în 2016 la 386 de milioane de lei în 2024, după un amendament PSD care a legat calculul de produsul intern brut. Doar în 2024, partidele au cheltuit 233 de milioane de lei – 56% din totalul cheltuielilor – pe contracte cu media, banii ajungând, prin intermediul agențiilor de publicitate, la marile televiziuni, fără ca articolele plătite să fie marcate ca publicitate politică. PSD a refuzat constant să publice contractele, invocând clauze de confidențialitate, deși sumele provin integral din bani publici, în timp ce USR a fost singurul partid care le-a publicat integral pe un site dedicat.
Un raport al Consiliului Europei din 2022 a cerut explicit României să desecretizeze contractele dintre partide și presă, citând direct investigațiile Europei Libere, iar Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat ulterior un proiect de lege care limitează la 30% cheltuielile partidelor pentru publicitate și obligă la raportare semestrială. PSD a pierdut în instanță procese prin care i se cerea transparența, dar refuză în continuare publicarea datelor, problema rămânând una fundamentală pentru sănătatea democrației.
Chiriile parlamentarilor
O investigație semnată de Oana Despa a dezvăluit că Legea 96/2006 le permitea parlamentarilor fără domiciliu în București să încaseze de la stat până la 4.600 de lei lunar pentru chirie, deși verificările arătaseră că 20 de deputați și 12 senatori dețineau proprietăți în București sau Ilfov – fie pe numele lor, fie pe cel al soțiilor. Pe 30 iunie 2025, 361 din 463 de parlamentari au votat un proiect de lege prin care se interzicea decontarea chiriei dacă deputatul, senatorul sau soția dețin orice imobil în București-Ilfov. Legea a fost promulgată pe 23 iulie 2025 de președintele Nicușor Dan, reprezentând unul dintre cazurile clare în care o investigație jurnalistică a generat direct o schimbare legislativă.
Manipularea electorală și din social media
În martie 2024, Simona Cârlugea semnala un fenomen în creștere în rețelele sociale: pagini nou create, cu postări identice, care apelau la nostalgie, empatie și rugăciuni și strângeau zeci de milioane de reacții, specialiștii în media avertizând că era vorba despre o operațiune de capitalizare de electorat. Ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024 a confirmat acel semnal de alarmă: electoratul concentrat în comunități online construite metodic fusese îndrumat spre Călin Georgescu, iar în decembrie 2025 Europa Liberă constata că majoritatea paginilor analizate anterior se transformaseră în vectori de propagandă. Abia după anularea alegerilor și concluziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării, o ordonanță din ianuarie 2025 a introdus pentru prima dată reguli explicite pentru mediul online – marcarea materialelor publicitare politice, transparența finanțării și răspunderea pentru conținut.
În iunie 2025, noul cod audiovizual a extins competențele CNA și a introdus concepte noi în legislația română, precum „creator de conținut online" și „platformă de partajare video".
Influența Chinei și vulnerabilitatea cibernetică
O investigație realizată de Ionuț Benea a descoperit că unități militare din România – inclusiv baza de la Deveselu – foloseau camere de supraveghere produse de Hikvision, companie controlată de statul chinez și interzisă în SUA, Marea Britanie și Australia din motive de securitate națională. Echipamentele au fost identificate în zeci de unități militare, la sediul SRI din Iași, la Poliție, Jandarmerie, vămi și în Palatul Parlamentului, iar în 2021 aproape 200.000 de dispozitive Hikvision și Dahua erau conectate la internet în România – a opta piață mondială pentru producătorii chinezi. Europa Liberă a arătat, de asemenea, că trei deputați români fuseseră vizați de APT31, una dintre cele mai active grupări de spionaj cibernetic operate de Beijing.
Deși România a exclus China din infrastructura 5G, i-a deschis accesul spre sectorul energetic: zeci de mii de invertoare conectate la sistemul energetic național sunt controlate de companii chineze, iar după publicarea investigației a fost depusă în Parlament o lege privind înăsprirea regulilor cibernetice. Redacția a documentat și modul în care universități de medicină din Iași și București au devenit puncte de intrare pentru influența chineză prin parteneriate academice greu de controlat.
Problema marilor arși: Cazul Floreasca
Cazul Laviniei Vlad – tânăra mamă internată 53 de zile la Spitalul Floreasca cu arsuri grave pe 70% din suprafața corpului – a scos la iveală un ordin ministerial modificat în 2024, care nu mai permitea transferul marilor arși în străinătate, deoarece Floreasca avea acreditat Centrul pentru Mari Arși, deși nu deținea bancă de țesuturi umane. Transferul în Belgia a avut loc abia la insistențele familiei, după ce se constatase o infecție cu piocianic și condiții sanitare necorespunzătoare, iar analizele belgiene au declanșat intrarea în carantină a centrului, unde Corpul de Control și Inspecția Sanitară au descoperit infecții cu Candida auris. Urmare a dezvăluirilor Andreei Ofițeru, ministrul Sănătății a constatat că centrul fusese avizat ilegal, a sesizat Parchetul, centrul a fost retrogradat la unitate de arși și este în prezent în reabilitare, iar marii arși sunt trimiși la tratament în străinătate.
George Costiță a descoperit, tot la Spitalul Floreasca, un caz anterior: un pacient internat la Chirurgie Cardiovasculară, infectat cu aceeași ciupercă, care murise în decembrie 2024 – cu șapte luni înainte de apariția cazului Laviniei Vlad. Astăzi, Lavinia Vlad este bine, tratamentul inițial fiind acoperit de Ministerul Sănătății din fondul de rezervă, iar recuperarea a fost posibilă cu ajutorul familiei și al donatorilor.
Tragedia de la Salina Praid
Un reportaj al lui Ovidiu Cornea, publicat pe 5 octombrie 2025, a documentat consecințele inundării Salinei Praid: turismul și afacerile conexe din localitate s-au prăbușit, iar circa 40.000 de oameni din municipiul Târnăveni și mai multe comune din județul Mureș nu aveau apă potabilă la rețeaua publică, la câteva luni după dezastru. Reportajul a declanșat o petiție la nivel național și a forțat publicarea raportului Corpului de Control al premierului – document care nu fusese făcut public în cele peste patru luni scurse de la producerea dezastrului. Concluziile au arătat că inundarea era previzibilă, riscul fusese subevaluat de Salrom, compania de stat care administra obiectivul, iar conducerea companiei a fost demisă ulterior.
Adicții și persoane vulnerabile
Europa Liberă a acordat o atenție constantă fenomenului adicțiilor, printr-o serie documentară în cinci episoade – #Dependențe, publicată în toamna lui 2023 – contribuind la schimbări legislative concrete: ordonanța de urgență care obligă operatorii de jocuri de noroc să aibă sediul fiscal în România, legea care scoate sălile de păcănele în afara localităților mici și cea care prevede obținerea autorizației din partea primăriilor. Materialele au acoperit consumul de droguri la vârste fragede, riscurile de la festivaluri, lipsa de soluții pentru dependenți și probleme emergente, precum limitarea accesului copiilor la social media. Mai mulți specialiști au explicat în interviuri dedicate mecanismul dependențelor și au oferit soluții de prevenție și recuperare, de la substanțe psihoactive la jocuri de noroc și dependența de ecrane.
Finanțatorul de pe TikTok al lui Călin Georgescu
Europa Liberă a reconstituit povestea lui Bogdan Peșchir, un programator din Brașov necunoscut publicului, care distribuise aproape 880.000 de dolari prin cadouri pe TikTok și peste 300.000 de lei prin Revolut, către 265 de persoane, înaintea alegerilor prezidențiale anulate din 2024. Potrivit Parchetului General, sumele reprezentau o formă de finanțare ilegală a campaniei lui Călin Georgescu, candidat care declarase zero cheltuieli la Autoritatea Electorală Permanentă. George Costiță a discutat cu Peșchir la câteva ore de la decizia CCR de anulare a alegerilor – acesta respingea acuzațiile, dar recunoștea simpatia față de politician; a doua zi, anchetatorii au confiscat din locuința sa șapte milioane de dolari.
Cunoscut online sub pseudonimul „bogpr", Peșchir a fost trimis în judecată pentru coruperea alegătorilor prin mijloace electronice și se afla, din aprilie 2025, sub control judiciar.
Istoria recentă pe care nu avem voie să o uităm
În 2024, la 35 de ani de la Revoluția Română, Europa Liberă și-a propus să publice portretele tuturor celor uciși: 1.166 de oameni. Proiectul Memorialul Revoluției Române, coordonat de Carmen Valică, a adunat aproape 500 de portrete în 2024 și câteva sute în plus în 2025, cu intenția declarată de a ajunge la numărul complet – un obiectiv care rămâne valabil chiar și după închiderea redacției.
Elena Tănase a documentat ani de-a rândul istoria interzisă a României din perioada comunistă, contribuind la un demers național la care au participat profesori, scriitori, foști deținuți politici, cercetători și organizații civice. În mai 2021, după campania Europa Liberă intitulată „Țară în Service", liberalii au readus în dezbatere un proiect din 2016 privind declararea Zilei de 10 Mai – Zi a Independenței și a Regalității; cu majoritate alături de USR și UDMR, legea a fost adoptată în iunie și promulgată în iulie 2021. Cele 52.341 de articole publicate de Europa Liberă România rămân accesibile integral oricui vrea să le citească, să le verifice sau să continue, de acolo unde redacția s-a oprit, întrebările pe care jurnalismul de interes public nu ar trebui să le lase fără răspuns.
Comentariul va fi postat dupa aprobare