Una dintre cele mai mari fuziuni din istoria industriei de divertisment prinde contur. Paramount Skydance și Warner Bros. Discovery (WBD) au confirmat oficial planurile de unificare a celor două platforme de streaming — Paramount+ și HBO Max — într-un singur serviciu care ar urma să depășească 200 de milioane de abonați la nivel global. Dar dincolo de cifrele impresionante, fuziunea ridică întrebări serioase despre independența editorială, capitalul din Golf și viitorul unor branduri cu o identitate puternică, precum HBO sau CNN.
Anunțul a fost făcut de David Ellison, directorul executiv al Paramount, în cadrul unui apel cu investitorii dedicat detaliilor fuziunii. „Intenționăm să reunim cele două servicii, ceea ce ne oferă astăzi puțin peste 200 de milioane de abonați direct-to-consumer", a spus Ellison. „Credem că asta ne poziționează cu adevărat să concurăm cu liderii din spațiu." Ellison a adăugat că, până la mijlocul acestui an, Paramount va finaliza consolidarea propriilor trei servicii sub o singură infrastructură tehnică, urmând ca o abordare similară să fie adoptată și pentru platforma reunită cu HBO Max.
Un aspect esențial, subliniat în mod repetat de conducerea Paramount, este că HBO nu va fi absorbit și diluat în noul serviciu comun. Dimpotrivă, brandul va funcționa cu un grad ridicat de autonomie, continuând să fie condus de Casey Bloys și echipa sa. „Casey și echipa lui fac o muncă remarcabilă la HBO", a afirmat Ellison, adăugând că serialul „Game of Thrones" este preferatul său personal din producțiile HBO. „HBO ar trebui să rămână HBO. Au construit un brand fenomenal, sunt lideri în domeniu și vrem doar să continue să facă mai mult din ceea ce știu să facă incredibil de bine. Prin unificarea platformelor, tot conținutul nostru va putea ajunge la un public și mai larg decât putem face fiecare separat."
Drumul până la acest acord nu a fost lin. În decembrie, Netflix a ieșit în față cu o ofertă pentru activele de studio și streaming ale Warner Bros. Discovery, la 27,75 dolari pe acțiune. Paramount a ripostat săptămâna trecută, majorând propria ofertă de achiziție a întregii companii WBD — inclusiv a diviziei de televiziune prin cablu, aflată în dificultate — de la 30 la 31 de dolari pe acțiune. Consiliul de administrație al WBD a acceptat aceasta ca „propunere superioară", iar Netflix a ales să nu mai contraoferteze, deschizând calea anunțului oficial al fuziunii.
Tranzacția de aproximativ 110 miliarde de dolari nu este, însă, doar o afacere hollywoodiană. O componentă care a stârnit dezbateri aprinse în cercurile media și politice este finanțarea de 24 de miliarde de dolari provenită din fonduri suverane din Arabia Saudită, Qatar și Abu Dhabi. Fondul Public de Investiții saudit (PIF), compania L'imad Holding din Abu Dhabi și Autoritatea de Investiții din Qatar (QIA) contribuie împreună cu această sumă masivă. Conform unui document depus la Securities and Exchange Commission (SEC), cei trei investitori nu vor primi drepturi de guvernanță, nu vor ocupa locuri în consiliul de administrație și nu vor deține drepturi de vot — ceea ce, teoretic, scutește tranzacția de o evaluare obligatorie din partea Comitetului american pentru Investiții Străine (CFIUS).
Dar logica financiară ridică semne de întrebare pe care structura juridică nu le poate anula în totalitate. Ted Sarandos, co-director executiv al Netflix, a descris implicarea fondurilor din Golf drept o „idee proastă", într-un interviu acordat BBC la Londra, în dimineața de după ceremonia premiilor BAFTA. „Mi se pare foarte ciudat ca, la nivelul investiției despre care vorbim, să nu existe nicio influență sau control editorial asupra unui trust media dintr-o altă țară", a spus Sarandos, care a menționat că fondurile provin „dintr-o parte a lumii care nu este foarte adeptă a Primului Amendament." Analistul de politică externă Neil Quilliam, partener la Azure Strategy în Londra, a fost de acord: „Probabil va veni un moment în care vor vrea să-și exercite influența."
Perspectivele experților cu experiență în fonduri suverane completează tabloul. „Marii investitori suverani negociază nivelul de vizibilitate pe care îl doresc în strategie și în deciziile majore", a explicat Irina Tsukerman, avocată și analistă cu sediul în New York. „Obțin automat acces continuu la conducere și o pârghie legată de finanțările viitoare, chiar și fără drepturi de vot recunoscute public." Mazen Hayek, consultant media cu sediul la Dubai și fost purtător de cuvânt al grupului de televiziune regional MBC Group, a pus direct întrebarea: „Ai cheltui atât de mulți bani doar ca să fii un partener tăcut? Mă îndoiesc." Hayek a nuanțat totuși: „Asta nu garantează o influență directă. Cel puțin nu în corporatismul american normal."
Quilliam a subliniat că alianța celor trei state din Golf — Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, prin Abu Dhabi — reprezintă „o alianță tripartită neobișnuită", mai ales în contextul tensiunilor existente între Riad și Abu Dhabi pe fondul războiului civil din Sudan. Totuși, diferențele sunt lăsate deoparte pentru că, potrivit analistului, „au ochii pe premiul cel mare": toate trei doresc să ocupe un loc major în spațiul media global și să-și proiecteze puterea soft dincolo de regiune. Economistul politic Robert Mogielnicki de la Georgetown University a adăugat că această mișcare face parte dintr-o strategie mai largă de diversificare economică față de dependența de petrol: „Intrarea în lumea divertismentului este o componentă importantă a acestor strategii de diversificare."
Dincolo de influență, există și beneficii concrete pentru statele din Golf. „Obțin o felie din proprietatea intelectuală, o premieră de film, o filmare: tot ce le pasă este reputația și puterea de influență culturală", a spus Hayek, care a semnalat și posibile sinergii între serviciul de streaming Shahid, deținut de MBC Group, și HBO Max. Arabia Saudită, la opt ani după ridicarea interdicției religioase asupra cinematografiei, are ambiții serioase în producția de film, ca parte a tranziției economice a regatului. Hollywood, la rândul său, depășește treptat criza morală provocată de asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, atribuită agenților saudiți — implicare negată de guvernul de la Riad. Banii saudiți au intrat deja în industrie prin mai multe tranzacții de amploare, printre care achiziția Electronic Arts — creatoarea jocurilor „Madden NFL", „Battlefield" și „The Sims" — într-un acord evaluat la 55 de miliarde de dolari.
Qatar, după ce și-a clădit notorietatea globală prin Al Jazeera și Cupa Mondială FIFA din 2022, se îndreaptă acum spre film și televiziune. Semnalul a fost clar în noiembrie trecut, în cadrul Doha Film Festival, unde au participat executivi de top de la Sony Pictures și studiouri independente americane precum Neon, A24, Department M și Miramax — aceasta din urmă deținută în comun de grupul qatarian beIN Media Group și Paramount Global. Între timp, parcurile tematice hollywoodiene se înmulțesc în regiune: Walt Disney Company a anunțat planuri pentru primul său parc tematic din Orientul Mijlociu, la Abu Dhabi, în vecinătatea resortului Warner Bros. World de pe insula Yas.
CNN ar putea deveni, totuși, principalul obstacol de reglementare al fuziunii. François Godard, analist la Enders Analysis, a atras atenția că regulatorul britanic a blocat recent preluarea Telegraph Media Group de către RedBird Capital Partners, fond susținut de International Media Investments din Abu Dhabi. Regulatorul european pare mai permisiv, CNN nefiind un jucător semnificativ în peisajele media naționale din Europa, după cum a observat Max von Thun, directorul pentru Europa al Open Markets Institute, care a adăugat că UE rareori blochează fuziunile. În Statele Unite, Tsukerman a menționat că FCC, Departamentul de Justiție și organismele de securitate națională vor parcurge procesele formale, dar că „conducerea acestor instituții reflectă administrația" — iar în contextul mandatului lui Donald Trump, care s-a simțit confortabil operând alături de capital saudit, este puțin probabil ca regulatorii să trateze același capital ca descalificant automat într-un dosar media.
O componentă importantă a acestui puzzle, semnalată de publicația Variety, privește lansarea HBO Max în Marea Britanie, programată pentru 26 martie. Aceasta va continua conform planurilor inițiale, în ciuda incertitudinilor legate de statutul său viitor ca platformă independentă. Abonamentele vor porni de la 4,99 lire sterline pe lună, cu opțiuni până la 14,99 lire, plus acces la TNT Sports pentru 30,99 lire lunar. Printre producțiile britanice originale disponibile la lansare se numără serialul „Youth" semnat de Sharon Horgan și mult-așteptata serie „Harry Potter", aflată în prezent în producție, cu lansare estimată pentru anul viitor. „Half Man" de Richard Gadd va fi difuzat în Marea Britanie de BBC, deși este produs sub egida HBO în SUA. JB Perrette, președintele diviziei de streaming global al Warner Bros. Discovery, a descris lansarea drept „evenimentul deceniului în streaming."
Pe piața românească, fuziunea ar urma să aducă schimbări semnificative. Warner Bros. Discovery operează în prezent unul dintre cele mai complexe portofolii media locale, incluzând platforma HBO Max cu mai multe niveluri de abonament, alături de canale liniare precum HBO, Cinemax, Warner TV, Discovery Channel, Eurosport 1 și 2, CNN International, TLC, Food Network, Animal Planet și Cartoon Network, distribuite prin operatori ca Digi, Orange și Vodafone. Paramount este prezent în România prin SkyShowtime — un joint-venture cu Comcast/Sky — care aduce conținut Paramount Pictures, universul Yellowstone și producțiile Nickelodeon, alături de canale dedicate publicului tânăr: Nickelodeon, Nick Jr., Nicktoons și TeenNick, dar și Comedy Central și MTV. Ce înseamnă concret fuziunea pentru abonații din România, inclusiv în privința reorganizării platformelor de streaming disponibile local, rămâne de precizat în lunile ce vor urma.
Comentariul va fi postat dupa aprobare