Consiliul Național al Audiovizualului a decis, în ședința publică din 28 aprilie 2026, să sancționeze mai multe posturi TV pentru modul în care au relatat subiectul acuzațiilor de plagiat privind teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu. Cea mai mare sancțiune a fost aplicată postului România TV, care a primit o amendă de 50.000 de lei, în timp ce Realitatea Plus a fost amendată cu 10.000 de lei, iar B1 TV a primit somație publică.
Cuprins
Ce a decis CNA în cazul relatărilor despre presupusul plagiat
De ce au fost sancționate posturile TV
De ce a primit România TV cea mai mare amendă
Ce a decis CNA în cazul relatărilor despre presupusul plagiat
Potrivit comunicatului oficial, CNA a analizat rapoartele întocmite de Direcția Monitorizare după autosesizare și în urma sesizărilor primite cu privire la modul în care televiziunile au abordat acuzațiile de plagiat legate de teza de doctorat a lui Radu Marinescu. Subiectul a fost urmărit în edițiile din 12 ianuarie 2026 la mai multe posturi de știri și, în cazul România TV, pe o perioadă mai lungă, între 12 și 17 ianuarie.
În urma analizei, Consiliul a constatat încălcarea prevederilor art. 43 alin. (1) și (2) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Aceste articole cer ca acuzațiile privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale să fie susținute cu dovezi, iar persoanele vizate să fie contactate într-un timp rezonabil și invitate să își prezinte punctul de vedere.
Dincolo de litera textului, miza este una esențială pentru jurnalismul audiovizual: atunci când un post formulează sau amplifică acuzații grave, nu este suficient să invoce interesul public. Trebuie să dovedească respectarea principiului audiatur et altera pars, adică dreptul persoanei vizate de a fi auzită în condiții reale și nediscriminatorii.
De ce au fost sancționate posturile TV
În cazul de față, CNA a apreciat că modul în care a fost tratat subiectul nu a respectat exigențele legate de dovadă, echilibru și oferirea dreptului la replică. Pe lângă art. 43, în cazul România TV Consiliul a reținut și încălcarea art. 84 alin. (1) din Codul audiovizualului, care cere ca programele de știri și dezbateri să asigure imparțialitatea și echilibrul și să favorizeze libera formare a opiniilor.
Acest detaliu este important, pentru că arată că sancțiunea nu a vizat doar o problemă de procedură, cum ar fi necontactarea persoanei vizate, ci și felul în care subiectul a fost construit editorial. Cu alte cuvinte, CNA a considerat că nu a fost respectat nici echilibrul necesar într-o temă de interes public cu încărcătură politică și instituțională.
În mod concret, posturile analizate au fost Antena 3 CNN, B1 TV, Digi 24, Euronews România, Prima News, Realitatea Plus și TVR Info pentru ziua de 12 ianuarie 2026, iar România TV pentru perioada 12-17 ianuarie. Dintre acestea, CNA a decis sancțiuni doar pentru România TV, Realitatea Plus și B1 TV.
De ce a primit România TV cea mai mare amendă
România TV a primit cea mai mare sancțiune, de 50.000 de lei. Potrivit CNA, rapoartele analizate au vizat emisiunile „România în 60 de minute” din 12 și 14 ianuarie, „România la raport” din 12 ianuarie, precum și alte emisiuni informative și de dezbatere difuzate în 12, 13, 14 și 17 ianuarie.
Faptul că analiza a acoperit mai multe zile și mai multe formate explică și nivelul mai ridicat al sancțiunii. Consiliul a considerat că nu este vorba despre un derapaj izolat, ci despre o abordare repetată, desfășurată pe durata mai multor ediții și în registre editoriale diferite.
Realitatea Plus a fost amendată cu 10.000 de lei pentru emisiunile de știri și dezbateri difuzate în 12 ianuarie, între orele 07:00 și 24:00. În cazul B1 TV, CNA a decis aplicarea unei somații publice pentru emisiunile din același interval de timp, respectiv 08:00-24:00.
Ce alte decizii a mai luat CNA în aceeași ședință
Ședința din 28 aprilie nu s-a limitat la acest subiect. CNA a decis și sancționarea cu somație publică a postului Hunedoara 1TV pentru ediția din 20 martie 2026 a emisiunii „Dublu Impact”, în legătură cu încălcarea unor prevederi privind afirmațiile și mesajele ofensatoare sau degradante și cu nerespectarea regulilor referitoare la acuzații și dreptul la imagine.
În aceeași zi, Consiliul a hotărât să emită decizii privind ordinul de a acționa împotriva conținutului ilegal pentru materiale postate și redistribuite pe Facebook, YouTube și TikTok de pe conturi asociate lui Cristian Rizea, inclusiv „Spovedania lui Rizea” și „RizeaTV”. Potrivit CNA, aceste materiale au fost analizate în 5 rapoarte ale Direcției Monitorizare și 34 de rapoarte ale Direcției Control.
Această a doua componentă a ședinței arată că instituția își continuă extinderea controlului și asupra conținutului distribuit pe marile platforme digitale. În ultimii ani, granița dintre televiziunea clasică și circulația conținutului video pe rețele sociale a devenit tot mai poroasă, iar CNA încearcă să își afirme mai ferm competențele în această zonă.
Ce semnal transmite această decizie
Decizia din 28 aprilie transmite un semnal clar către televiziunile de știri: subiectele cu miză politică sau instituțională majoră nu pot fi tratate doar în logica de confruntare și spectacol mediatic. Chiar și atunci când există interes public evident, acuzațiile trebuie susținute, iar persoanele vizate trebuie să aibă șansa reală de a răspunde.
În același timp, nivelul diferit al sancțiunilor sugerează că CNA a încercat să diferențieze între gravitatea și amploarea încălcărilor. România TV a fost sancționată mai dur tocmai pentru că analiza a vizat un număr mai mare de emisiuni și pentru că a fost reținută și problema echilibrului editorial, nu doar cea a dreptului la replică.
Per ansamblu, ședința CNA din 28 aprilie 2026 este relevantă nu doar pentru posturile sancționate, ci și pentru întreg peisajul media. Ea reconfirmă faptul că, într-un climat public tensionat, standardele de probă, echilibru și drept la replică rămân criterii esențiale în evaluarea modului în care televiziunile aleg să transforme o controversă publică într-un subiect de dezbatere.
Comentariul va fi postat dupa aprobare