Salariile au crescut cu 3,8%, dar rămân sub așteptări

Salariul mediu net înregistrat în primele luni ale anului 2026 a ajuns la 5.400 de lei pe lună, în creștere cu 3,8% față de anul trecut, potrivit Ghidului salarial eJobs 2026. Chiar și așa, veniturile reale rămân cu aproximativ 30% sub așteptările candidaților, care indică un nivel mediu dorit de 7.000 de lei net pe lună.

Cuprins

• Salariile au crescut, dar puterea de cumpărare rămâne sub presiune
• Cum se împart salariile pe praguri de venit
• București, Cluj și Sibiu, în topul salariilor
• Județele cu cele mai mari diferențe între salarii și așteptări
• IT-ul rămâne domeniul cel mai bine plătit
• Unde sunt cele mai mici salarii medii
• Transparența salarială schimbă recrutarea

Salariile au crescut, dar puterea de cumpărare rămâne sub presiune

Datele eJobs arată o evoluție pozitivă a salariului mediu net, însă creșterea de 3,8% trebuie privită în contextul inflației și al costurilor de trai. Diferența dintre salariul real și cel așteptat de candidați rămâne semnificativă, ceea ce arată că majorările salariale nu sunt resimțite uniform de angajați.

Bogdan Badea, CEO eJobs, afirmă că avansul salarial este important într-o perioadă în care majorările nu mai sunt la fel de frecvente, dar subliniază că acesta se menține sub nivelul inflației. În aceste condiții, în multe domenii poate fi vorba mai degrabă despre o scădere a puterii de cumpărare decât despre o îmbunătățire reală a veniturilor.

Decalajul devine și mai vizibil în sectoarele în care diferența dintre salariile reale și așteptările candidaților depășește 30% sau 40%. Aceste discrepanțe pot influența atât retenția angajaților, cât și disponibilitatea candidaților de a aplica la anumite joburi.

Cum se împart salariile pe praguri de venit

Ghidul salarial eJobs 2026 a fost realizat pe baza a peste 50.000 de date introduse de angajați în comparatorul salarial Salario.ro by eJobs, în intervalul 31 martie 2025 – 31 martie 2026. Valorile prezentate sunt medii salariale nete la nivel național și pot varia în funcție de oraș, companie și nivelul de senioritate.

Distribuția pe praguri salariale arată că 37% dintre veniturile raportate sunt cuprinse între 4.501 și 7.000 de lei. Alte 25% se află în intervalul 3.001 – 4.500 de lei, iar 18,5% sunt între 7.001 și 10.000 de lei.

Veniturile de peste 10.000 de lei reprezintă 10,1% din datele introduse, în timp ce 9,3% dintre salariile raportate se află între 2.574 și 3.000 de lei. Aceste procente arată o piață salarială fragmentată, cu diferențe importante între nivelurile de venit.

București, Cluj și Sibiu, în topul salariilor

Cele mai mari salarii medii nete sunt raportate în București, unde media ajunge la 6.000 de lei pe lună. Capitala este urmată de Cluj, cu 5.500 de lei, Sibiu, cu 5.200 de lei, și Timiș, cu 5.100 de lei.

Ilfov, Iași, Brașov și Constanța se află la același nivel, cu o medie netă de 5.000 de lei pe lună. În cazul Constanței, ghidul indică o diferență de 20% între salariul mediu real, de 5.000 de lei, și salariul mediu așteptat, de 6.000 de lei.

La polul opus se află județe precum Gorj, Vâlcea, Suceava și Hunedoara, unde salariul mediu net este de 4.000 de lei. Bistrița-Năsăud, Giurgiu și Caraș-Severin sunt raportate cu medii de 4.200 de lei.

Județele cu cele mai mari diferențe între salarii și așteptări

Unele dintre județele cu salarii mai mici sunt și cele în care diferența dintre veniturile reale și așteptările angajaților este cea mai mare. În Mehedinți, ecartul ajunge la 58%, de la un salariu mediu real de 4.500 de lei la o așteptare de 7.000 de lei.

Vâlcea și Suceava au diferențe de 50%, cu salarii medii reale de 4.000 de lei și așteptări de 6.000 de lei. Tulcea are un ecart de 44%, de la 4.500 de lei la 6.500 de lei.

Aceste diferențe arată că presiunea salarială nu se manifestă doar în marile centre economice. În județele unde salariile sunt mai reduse, așteptările angajaților pot crește accelerat pe fondul costurilor de trai, al migrației profesionale și al comparațiilor cu piețele mai dezvoltate.

IT-ul rămâne domeniul cel mai bine plătit

IT Software rămâne domeniul cu cea mai mare medie salarială netă, de 8.000 de lei lunar. Tot aici apare și unul dintre cele mai mari decalaje între realitate și așteptări, în condițiile în care salariul mediu așteptat este de 12.000 de lei.

Naval și aeronautic are o medie salarială de 6.100 de lei, iar telecomunicațiile, ingineria și casino & entertainment sunt raportate cu salarii medii de 6.000 de lei. Aceste domenii rămân peste media națională, dar nu sunt ferite de presiunea așteptărilor salariale.

În financiar, bancar și contabilitate, salariul mediu net este de 5.167 de lei, în timp ce așteptările ajung la 7.000 de lei. În marketing, PR și publicitate, media reală este de 5.700 de lei, iar salariul așteptat este de 7.200 de lei.

Unde sunt cele mai mici salarii medii

Cele mai mici salarii medii sunt raportate în domeniul au pair, babysitting și curățenie, unde media netă este de 3.500 de lei. Call center și relații clienți are o medie de 4.300 de lei, iar turismul și HoReCa ajung la 4.500 de lei.

Industria alimentară are o medie salarială netă de 4.700 de lei, în timp ce vânzările și retailul ajung la 5.000 de lei. Chiar și în aceste domenii, așteptările candidaților sunt mai ridicate decât veniturile reale raportate.

Diferențele salariale arată că piața muncii este puternic segmentată. Domeniul de activitate, orașul, nivelul de senioritate și dimensiunea companiei pot schimba semnificativ veniturile, chiar și pentru roluri similare.

Transparența salarială schimbă recrutarea

Ghidul eJobs pune accent și pe transparența salarială, într-un context în care angajatorii se pregătesc pentru implementarea Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială. Documentul indică faptul că anunțurile de angajare care includ salariul primesc cu peste 40% mai multe aplicări și vizualizări.

În acest context, formule precum „salariu competitiv” devin tot mai puțin eficiente. Candidații vor să știe de la început dacă oferta se află în zona așteptărilor lor, iar angajatorii pot reduce timpul pierdut în procese de recrutare în care discuția despre bani apare prea târziu.

Transparența nu înseamnă publicarea salariilor nominale ale angajaților, ci oferirea unor grile și intervale clare. Acestea pot ajuta candidații și angajații să înțeleagă mai bine poziționarea lor salarială și pot reduce sentimentul de inechitate.

O piață a muncii care intră într-o etapă nouă

Datele din Ghidul salarial eJobs 2026 arată o piață a muncii aflată între două presiuni: creșteri salariale moderate și așteptări tot mai ridicate din partea candidaților. Diferența de 30% dintre salariul mediu real și cel dorit arată că veniturile nu țin pasul cu percepția angajaților asupra costurilor și valorii muncii lor.

În același timp, apropierea de transparentizarea salarială poate schimba modul în care sunt construite anunțurile de angajare și procesele de recrutare. Pentru angajatori, afișarea unor intervale salariale clare poate deveni nu doar o obligație, ci și un instrument de competitivitate.

Pentru candidați, accesul la date salariale mai clare poate însemna negocieri mai bine informate și decizii profesionale mai realiste. Pentru piața muncii, 2026 poate fi anul în care discuțiile despre salarii ies treptat din zona de tabu și devin parte normală a relației dintre angajatori și angajați.