Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) testează un instrument pentru evaluarea a trei competențe ale elevilor de gimnaziu. Studiul pilot începe în octombrie 2026 și include inițial peste 350 de elevi. Cercetătorii urmăresc autodisciplina, autoreglarea emoțională și gândirea critică.
Instrumentul este dezvoltat pentru contextul social și cultural din România. În paralel, Narada lansează campania „Jumătatea nevăzută”, prin care părinții pot explora abilitățile copiilor care nu apar în catalog.
Cum funcționează instrumentul dezvoltat de Narada și ICCV
Proiectul a început la începutul verii, odată cu parteneriatul dintre Narada și Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Cele două organizații dezvoltă un instrument sociologic și psihometric destinat elevilor de gimnaziu.
Potrivit Narada, în România nu există în prezent un instrument național care să evalueze împreună cele trei competențe vizate. Noul instrument încearcă să ofere o metodă de măsurare adaptată realităților educaționale și socioeconomice locale.
La dezvoltarea acestuia au lucrat cercetători ICCV, specialiști Narada și experți în psihometrie și statistică. Echipa i-a inclus pe dr. psih. Sorana Mocanu, coordonatoarea arhitecturii psihometrice, și dr. Gabriel Lupu.
Procesul de elaborare a durat aproximativ trei luni. Întrebările au fost analizate pentru a putea fi aplicate unor categorii diferite de elevi de gimnaziu.
La consultări au participat 24 de specialiști din psihologie, sociologie și științele educației. Profesorii și directorii de școli au oferit, la rândul lor, feedback asupra instrumentului.
Etapa actuală urmărește testarea instrumentului pe un eșantion inițial de peste 350 de elevi. Comunicatul nu precizează când vor fi publicate rezultatele pilotării sau când ar putea începe utilizarea la scară mai largă.
De ce contează competențele care nu apar în catalog
Notele școlare măsoară performanța elevilor la disciplinele studiate, dar oferă informații limitate despre gestionarea emoțiilor sau reacția la eșec. Aceste dimensiuni pot influența modul în care copiii învață și răspund dificultăților.
Autodisciplina privește capacitatea de organizare, respectarea termenelor și finalizarea sarcinilor. Autoreglarea emoțională include gestionarea emoțiilor și menținerea atenției în situații dificile.
Gândirea critică se referă la evaluarea informațiilor și formularea propriilor judecăți. Această abilitate devine relevantă inclusiv atunci când elevii folosesc instrumente de inteligență artificială pentru activitățile școlare.
În comunicatul de lansare, Narada invocă date atribuite cercetărilor PISA pentru a explica necesitatea evaluării acestor competențe. Organizația menționează că 61% dintre elevii români au o mentalitate de creștere, asociată convingerii că abilitățile pot fi dezvoltate.
Comunicatul indică și diferențe privind reziliența academică a elevilor din medii dezavantajate. Potrivit datelor prezentate, 7% dintre elevii români din această categorie sunt considerați rezilienți academic, comparativ cu media OCDE de 12%.
Aceste statistici sunt prezentate de organizație drept argumente pentru dezvoltarea unor metode de evaluare complementare rezultatelor școlare.
Andra Munteanu, președinte și fondator Narada, afirmă că experiența organizației a evidențiat situații diferite între rezultatele școlare și capacitatea copiilor de adaptare.
„Nu am creat acest instrument ca să dăm o notă nouă copiilor, ci ca să dăm părinților și profesorilor o hartă pe care România n-a avut-o niciodată”, explică Andra Munteanu.
Programele educaționale și evaluarea rezultatelor
Dezvoltarea instrumentului are legătură cu programele educaționale implementate deja de Narada. Organizația urmărește să măsoare mai precis rezultatele intervențiilor dedicate competențelor comportamentale.
Potrivit comunicatului, aceste programe au fost implementate în 28 de școli și se adresează elevilor de gimnaziu. Activitățile folosesc metode inspirate din științele comportamentale.
Prin evaluarea celor trei competențe, organizația urmărește să obțină informații despre evoluția elevilor și eficiența intervențiilor educaționale. Instrumentul se află însă în pilotare, iar rezultatele validării nu au fost încă anunțate.
Partenerul strategic Inditex România a susținut dezvoltarea instrumentului. Campania de comunicare asociată proiectului beneficiază de sprijinul ING Bank România.
Alexandra Ranetti, manager de sustenabilitate la ING Bank România, explică implicarea băncii prin obiectivul de a susține dezvoltarea tinerilor. Inițiativa urmărește sprijinirea unor abilități utile atât în școală, cât și în viața adultă.
Testul gratuit pentru părinți din campania „Jumătatea nevăzută”
În octombrie, Narada lansează campania „Jumătatea nevăzută”, adresată în special părinților elevilor de gimnaziu. Inițiativa propune o perspectivă asupra dezvoltării copiilor care completează informațiile oferite de rezultatele școlare.
Campania include un chestionar gratuit, disponibil la narada.ro/nevazut. Acesta este conceput pentru a fi completat de părinți și urmărește cele trei competențe analizate în proiect.
La final, părinții primesc o prezentare orientativă a abilităților copilului, descrisă de organizație drept o „hartă”. Chestionarul oferă și sugestii privind aspectele care pot fi urmărite în lunile următoare.
Întrebările urmăresc organizarea activităților, gestionarea emoțiilor și capacitatea copilului de a analiza informațiile întâlnite în viața cotidiană.
Narada precizează că testul destinat părinților nu reprezintă un instrument de diagnostic. Rezultatele au caracter orientativ și nu înlocuiesc evaluarea realizată de un specialist.
Chestionarul public face parte din campania de conștientizare și trebuie diferențiat de instrumentul psihometric aflat în etapa de validare științifică.
Ce poate aduce proiectul în sistemul educațional din România
În sistemul educațional românesc, evaluarea elevilor se concentrează în principal asupra cunoștințelor și rezultatelor la disciplinele școlare. Proiectul Narada și ICCV propune o metodă complementară pentru analiza competențelor comportamentale.
Un instrument validat ar putea permite identificarea unor nevoi educaționale care nu sunt reflectate direct de note. Datele obținute ar putea fi folosite și pentru evaluarea programelor de sprijin implementate în școli.
Narada activează în sistemul educațional românesc de aproape un deceniu. Potrivit organizației, proiectele sale au ajuns în peste 500 de școli și au beneficiat de investiții de peste 6 milioane de euro.
Organizația estimează că intervențiile sale au avut impact asupra a peste 260.000 de copii.
Pilotarea din octombrie reprezintă etapa în care instrumentul începe să fie testat direct cu elevii. Utilitatea sa pentru evaluările viitoare va depinde de rezultatele validării psihometrice și de aplicabilitatea în diferite medii școlare.
Comentariul va fi postat dupa aprobare