Doar 2% dintre companiile din România au o strategie de AI aprobată de conducere, cu obiective și indicatori de monitorizare. În Europa Centrală și de Est, ponderea ajunge la 17%, potrivit unui studiu PwC publicat pe 8 octombrie. Două treimi dintre firmele românești au cheltuit sub 25.000 de euro pe AI în ultimii doi ani.
DIN ARTICOL:
- Câte companii din România au o strategie de AI
- Cât investesc firmele românești în AI față de regiune
- De ce proiectele de AI rămân blocate în faza de pilot
- Unde aduce AI beneficii și unde nu se vede niciun efect
- Ce obstacole raportează companiile din România
- Guvernanța AI, zona cu cel mai mare decalaj
- Ce înseamnă rezultatele pentru companiile din România
Câte companii din România au o strategie de AI
Raportul PwC „AI in CEE: From strategy to scale” a analizat 366 de organizații cu peste 250 de angajați. Studiul cantitativ a acoperit Cehia, Polonia, România și Slovacia.
În România, 34% dintre companii au o strategie de AI aprobată sau gata de implementare, pentru următorii 3-5 ani. Media regională este de 51%. Peste jumătate dintre firmele românești lucrează însă la o strategie pe care vor s-o finalizeze în următoarele 12 luni.
E cea mai mare pondere din regiune, unde puțin peste o treime dintre companii sunt în aceeași situație. Numai 10% dintre firmele din România nu au o strategie și nici nu plănuiesc una în anul următor.
Gabriel Voicila conduce serviciile de consultanță pentru afaceri ale PwC România. În opinia lui, companiile românești nu duc lipsă de interes pentru AI. Decalajul apare când planurile trebuie transformate în rezultate, cu bugete mici și foarte puține reguli interne.
Voicila vede și un avantaj în startul întârziat. Firmele pot construi de la început fundațiile de care AI are nevoie ca să funcționeze la scară mare, de la calitatea datelor până la competențe și guvernanță.
Cât investesc firmele românești în AI față de regiune
În ultimele 24 de luni, 67% dintre companiile din România au investit sub 25.000 de euro în AI. Suma acoperă proiectele de inteligență artificială și de analiză avansată a datelor. În regiune, ponderea firmelor cu bugete atât de mici este de 37%.
Pe segmentul 25.000-99.999 de euro, diferențele sunt mici: 22% în România și 24% în ECE. Ruptura apare la bugetele medii, între 100.000 și 749.999 de euro. Aici se încadrează 33% dintre companiile din regiune și doar 6% dintre cele românești.
La bugetele de 750.000 de euro sau mai mult, România și regiunea au aceeași pondere, de 6%.
De ce proiectele de AI rămân blocate în faza de pilot
Aproape trei sferturi dintre firmele românești au implementat cu succes cel mult un sfert din proiectele lor de AI. Media regională e de aproape jumătate, iar România are cea mai mare pondere dintre cele patru țări.
Doar 9% dintre companiile din România au implementat mai mult de jumătate din proiectele lansate în ultimii doi ani. În ECE, proporția este de un sfert. Aproape un sfert dintre firmele românești spun că au obținut toate sau majoritatea beneficiilor așteptate, față de 40% în regiune.
Unde aduce AI beneficii și unde nu se vede niciun efect
Acolo unde proiectele ajung în producție, beneficiile apar mai ales în IT, la aproape jumătate dintre companii. Urmează finanțele și contabilitatea, cu peste o treime, cel mai ridicat nivel din regiune. Principalul efect raportat este reducerea costurilor operaționale, menționată de 27% dintre firme.
Cel mai frecvent răspuns al companiilor românești despre impactul AI este însă „niciun impact observat”. Îl dau 29% dintre respondenți, aproape dublu față de media regională de 16%.
Efectele de creștere sunt și mai rare. Doar 2% dintre firmele din România spun că AI le-a adus noi surse de venit, iar 4% un avantaj competitiv. În ECE, procentele sunt de 13%, respectiv 14%.
Anda Rojanschi, Chief Markets Officer la PwC Europa Centrală și de Est, explică ordinea în care apar rezultatele. IT-ul și operațiunile au date structurate și procese construite pentru a fi măsurate, așa că acolo apar primele câștiguri. Potrivit ei, eficiența are o limită, iar majoritatea organizațiilor din regiune nu au ajuns încă la venituri sau produse noi.
Ce obstacole raportează companiile din România
Firmele românești declară mai puține piedici decât restul regiunii. Un sfert spun că nu au bariere organizaționale, față de 7% în ECE. Peste o treime nu întâmpină bariere tehnologice, față de 12% la nivel regional.
Autorii studiului văd în aceste cifre un stadiu mai timpuriu de adopție, nu lipsa problemelor. Chiar și obstacolele cele mai des citate au ponderi sub media regională.
Costurile ridicate de implementare și mentenanță sunt menționate de 38% dintre firmele românești, față de 44% în ECE. Lipsa competențelor apare la 30% (37% în regiune). Maturitatea insuficientă a tehnologiei e invocată de 28%, față de 33%.
Guvernanța AI, zona cu cel mai mare decalaj
Trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanță formală a AI. În regiune, situația privește puțin peste o treime dintre firme. Nicio companie românească nu raportează un model standardizat la nivelul întregii organizații, în timp ce 18% dintre cele din regiune îl au deja.
PwC identifică cinci direcții comune companiilor care reușesc să scaleze AI. Prima este tratarea AI ca agendă de transformare a afacerii, dincolo de reducerea costurilor. Urmează construirea fundațiilor de date, infrastructură și guvernanță înainte de scalare.
Studiul mai recomandă un număr limitat de proiecte prioritare și reguli interne construite în paralel cu adopția, nu ulterior. Ultima direcție este extinderea cazurilor de utilizare validate în toate echipele și funcțiile.
Ce înseamnă rezultatele pentru companiile din România
Datele privesc doar organizații cu peste 250 de angajați, deci nu descriu situația IMM-urilor românești. Pentru firmele mari, imaginea e a unor proiecte mici, rar duse până în producție și aproape deloc reglementate intern. Peste jumătate dintre ele lucrează totuși la o strategie de AI care ar trebui finalizată în următorul an.
Distribuția bugetelor arată unde e golul: la vârf, România egalează regiunea, cu 6% dintre firme peste 750.000 de euro. Lipsesc companiile din zona de mijloc, unde în ECE se află o treime dintre respondenți. Cu două treimi dintre firme sub pragul de 25.000 de euro, rata scăzută de trecere din pilot în producție are o explicație la vedere.
Comentariul va fi postat dupa aprobare