Coca-Cola și cartofii prăjiți: o soluție surprinzătoare pentru migrenă?
Fie că bem o cafea dimineața sau mâncăm ciocolată după o zi grea, mulți dintre noi recurgem la mici gesturi de „autotratament” când suntem stresați, obosiți sau triști. Dar când apare durerea de cap, cele mai multe persoane apelează direct la analgezice.
Recent însă, o idee virală a stârnit interes: o porție mare de Coca-Cola și cartofi prăjiți ar putea opri o migrenă din fașă. Surprinzător, acest truc nu este chiar lipsit de fundament.
Ce face, de fapt, cofeina
Cofeina din Coca-Cola acționează ca vasoconstrictor – adică îngustează vasele de sânge. În timpul unei migrene, aceste vase se dilată, ceea ce poate activa terminațiile nervoase sensibile la durere, în special din nervul trigemen. Rezultatul este durerea pulsatilă caracteristică migrenei. Cofeina ajută la contracararea acestui efect, motiv pentru care este inclusă în unele medicamente împotriva durerii de cap.
În același timp, zahărul și sarea din băuturi și alimente pot ajuta la restabilirea echilibrului glicemiei și al electroliților, care se pot deregla în timpul unei crize de migrenă.
Cele patru faze ale migrenei
O migrenă nu este o simplă durere de cap. Este un proces neurologic complex, care se desfășoară în patru etape – iar primele două apar înainte ca durerea propriu-zisă să înceapă. Aceasta este fereastra în care intervenția timpurie poate face diferența.
1. Prodrom
Etapa prodrom apare cu ore sau chiar zile înaintea durerii. Poți simți oboseală, iritabilitate sau tristețe inexplicabilă. Mulți nu recunosc această fază, deși este cel mai bun moment pentru a acționa.
Crizele de migrenă sunt adesea precedate de pofte ciudate. Mulți raportează că li se face poftă de gheață, caută îmbrățișări sau simt nevoia să bea apă rece – toate moduri inconștiente prin care corpul încearcă să regleze nivelurile de dopamină, serotonină și activitatea sistemului nervos.
Ciocolata, de exemplu, este adesea considerată un declanșator al migrenei, dar conține compuși care stimulează serotonina. Dacă o dorești în faza de început, s-ar putea ca organismul tău să încerce să își corecteze un dezechilibru chimic.
2. Aura
Nu toți cei care suferă de migrene trec prin această etapă, dar pentru unii, ea aduce simptome vizuale (lumini intermitente) sau senzoriale (furnicături). Aceste efecte provin dintr-un val de activitate electrică în creier, urmat de o scădere bruscă, care modifică fluxul sanguin și constricționează vasele de sânge.
Creierul are nevoie de un aport constant de oxigen și nutrienți, dar contactul direct cu sângele este toxic – motiv pentru care există bariera hemato-encefalică.
3. Durerea
Durerea apare atunci când vasele de sânge, după ce s-au contractat, se dilată brusc. Această dilatare activează receptorii de durere, în special în zonele sensibile din creier, și declanșează migrena propriu-zisă.
În acest punct, mulți nu mai pot mânca și preferă medicamentele specifice, cum ar fi triptanii, care reglează nivelurile de serotonină și histamină și reduc inflamația.
4. Postdrom
Faza finală, numită postdrom, survine după ce durerea cedează. Este adesea comparată cu o mahmureală: oboseală, greață, confuzie, deshidratare și dureri musculare. Până la 80% dintre crize sunt urmate de această fază, care poate dura zile întregi.
Prevenția e cheia
Recunoașterea timpurie a migrenei și reacția corectă în fazele incipiente pot reduce severitatea sau chiar opri criza. Migrenele sunt individuale și imprevizibile, dar înțelegerea modului în care funcționează oferă o armă în plus.
Fie că e vorba de o poftă de ciocolată, o îmbrățișare, apă rece sau chiar Coca-Cola și cartofi prăjiți, aceste gesturi aparent banale pot reflecta efortul creierului de a se regla. În loc să le ignorăm, putem învăța din ele și să ne construim propriile strategii de prevenție, adaptate corpului nostru.
Comentariul va fi postat dupa aprobare