„Autoritarismul nu începe cu violența, ci cu tăcerea și cu absența gândirii critice.” – un adevăr dureros pe care îl regăsim tot mai des în sălile de clasă și în conversațiile tăcute dintre generații. În calitate de președinte al Asociației Școala de Valori, am avut șansa să lucrez cu mii de profesori și elevi în ultimii ani. Un lucru devine tot mai clar: este esențial să cultivăm educația democratică încă din primii ani de școală.
Copiii trebuie să învețe cum să recunoască manipularea, să-și exprime opiniile și să înțeleagă de ce votul nu este doar un drept, ci și o responsabilitate. Însă aceste deprinderi nu apar de la sine. Ele trebuie antrenate – cu empatie, rigoare și susținere reală pentru cadrele didactice.
În activitatea noastră zilnică, vedem manifestări care reflectă lipsa unei înțelegeri profunde a valorilor democratice. Unele sunt rezultatul polarizării sociale, al frustărilor sistemice, al presiunilor venite dintr-un sistem educațional subfinanțat și deseori ignorat. Altele vin dintr-o cultură a pasivității, în care elevii nu sunt încurajați să întrebe „de ce?”, iar profesorii nu sunt sprijiniți să creeze spații sigure pentru dialog.
Împreună cu Institutul Intercultural Timișoara și Asociația Techsoup, am creat proiectul Incubatorul Civic Digital. Este un program care a oferit formare gratuită pentru peste 2.700 de profesori și a ajuns, indirect, la aproape 270.000 de elevi. Componenta „Școala Democratică, Inovativă și Digitală” a dus aceste idei direct în 30 de școli din țară, cu ateliere bazate pe interactivitate, empatie și înțelegerea mecanismelor democratice.
Ce ne-au spus elevii? Că își doresc relații mai echilibrate cu profesorii lor, că simt nevoia să fie ascultați. De aici trebuie să începem: cu reconstrucția încrederii. O școală democratică este un loc unde toți sunt ascultați – chiar și atunci când opiniile diferă.
Realitatea este că România traversează o perioadă de tensiune. Vedem simpatii crescânde pentru ideologii suveraniste sau antidemocratice. Școala nu mai poate funcționa în izolare. Trebuie să fie parte a unei rețele active care include părinții, instituțiile și societatea civilă.
În acest context, competențele de cetățenie digitală devin fundamentale. Copiii noștri trăiesc într-un spațiu în care informația e fragmentată și manipulabilă. De aceea, învățământul trebuie să-i învețe să identifice surse credibile, să înțeleagă dezinformarea, să se implice civic – de la cauze locale până la teme globale precum clima sau drepturile omului.
Am văzut deja profesori și tineri care vor schimbare. Care gândesc critic, care colaborează, care luptă pentru școli incluzive, adaptate ritmului fiecărui copil. Avem nevoie de o strategie națională coerentă, dar și de profesori pregătiți și susținuți în eforturile lor.
Viitorul democrației nu se transmite automat. Se învață, se practică și se cultivă – în fiecare oră de dirigenție, în fiecare atelier de educație civică, în fiecare lecție în care elevii sunt încurajați să întrebe, să gândească, să acționeze.
Comentariul va fi postat dupa aprobare