Rusia a lansat pe 1 iunie cel mai mare atac cu drone din istoria războiului său împotriva Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, care au raportat că au interceptat 382 din cele 472 de drone Shahed trimise spre orașele ucrainene. Acest atac record depășește recordul anterior stabilit pe 26 mai, când Rusia a trimis 355 de drone, și marchează o escaladare semnificativă a utilizării dronelor în acest conflict.
Aceste atacuri masive cu drone reflectă ani de investiții și adaptări ale armatei ruse. După ce a început prin a importa drone Shahed din Iran, Rusia a construit în 2023 fabrici proprii pentru a le asambla și ulterior pentru a le produce integral pe teritoriul său. Această capacitate industrială le-a permis rușilor să extindă rapid producția și să introducă îmbunătățiri constante. Unele dintre aceste upgrade-uri includ acoperiri cu carbon pentru a reduce detecția radar și introducerea de cartele SIM pentru transmiterea datelor către Rusia prin rețele mobile.
În plus, dronele Shahed au fost dotate cu focoase mai eficiente, inclusiv variante incendiare și cu fragmentare, menite să provoace incendii și să disperseze șrapnel pe o suprafață mare. Aceste modificări, relativ simple, păstrează însă avantajul principal al dronelor: costul redus și raza mare de acțiune. Astfel, Rusia poate lansa lunar sute de drone asupra Ucrainei cu un risc minim, obligând apărarea antiaeriană ucraineană să consume resurse considerabile pentru a le intercepta.
Problema devine și mai complexă pentru Ucraina din cauza nevoii de a păstra suficiente sisteme antiaeriene la linia frontului pentru a contracara avioanele rusești. În plus, Rusia a început să producă și drone Shahed false, fără încărcătură explozivă, dar care trebuie totuși interceptate pentru a evita riscurile. Potrivit oficialilor ucraineni, până la 40% din dronele lansate sunt de fapt decoy-uri, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană.
În pofida acestor provocări, Ucraina a reușit să doboare o mare parte dintre dronele Shahed. Atacul record din 1 iunie a înregistrat o rată de interceptare de 81%, însă succesul aparent ascunde realitatea economică a războiului dronelor: pentru Rusia, fiecare Shahed pierdut are un cost relativ mic, în timp ce Ucraina trebuie să mobilizeze resurse semnificative pentru fiecare interceptare.
Aceste atacuri constante fac parte dintr-o strategie rusă mai largă de epuizare a apărării ucrainene. În contextul incertitudinii privind sprijinul militar din partea Statelor Unite, Kievul riscă să rămână fără muniție pentru sistemele sale antiaeriene mai avansate, ceea ce ar putea slăbi capacitatea de a intercepta rachete de croazieră și alte atacuri aeriene de mare amploare.
În paralel, Ucraina desfășoară propriile sale atacuri cu drone, cunoscute sub numele de „Operațiunea Pânză de Păianjen”, vizând infrastructura militară și petrolieră a Rusiei. Chiar dacă mai puțin mediatizate, aceste atacuri demonstrează că războiul dronelor devine tot mai simetric, cu ambele părți investind în dezvoltarea și utilizarea dronelor cu rază lungă de acțiune.
Pentru președintele rus Vladimir Putin, utilizarea dronelor Shahed are și o dimensiune politică. De Ziua Victoriei, la 9 mai, Rusia a defilat cu Shahed-uri pe străzile Moscovei, folosindu-le ca simbol de putere.
În concluzie, atacul cu 472 de drone din 1 iunie evidențiază gradul de sofisticare și ritmul accelerat al campaniei ruse de drone. Deși Ucraina continuă să intercepteze majoritatea acestor drone, costurile și eforturile logistice sunt considerabile, iar perspectivele de viitor indică o cursă a înarmării cu drone care va pune presiune pe ambele tabere. În acest peisaj, fiecare parte caută să găsească noi strategii pentru a contracara și exploata tehnologia dronelor, într-un conflict tot mai dependent de această armă relativ ieftină și ușor de produs.
Comentariul va fi postat dupa aprobare