O mică pastilă albastră stârnește discuții în culisele Hollywood-ului – nu Viagra, ci propranolol, un beta-blocant conceput pentru afecțiuni cardiace, care își face loc în cabinele de machiaj, la gale și chiar la prime întâlniri. De la declarații glumețe pe covorul roșu până la confesiuni despre „calmare rapidă”, fenomenul ridică o întrebare serioasă: cum a ajuns un medicament pentru inimă un adjuvant împotriva anxietății?
Beta-blocantele (precum propranolol sau atenolol) au fost dezvoltate în anii 1960 pentru hipertensiune, aritmii și angină. Ulterior, medicii au observat beneficii și în migrene sau hipertiroidism. Utilizarea pentru anxietate a fost remarcată încă din 1965, în studii care urmăreau controlul tahicardiei din hipertiroidism. În Marea Britanie, propranololul este licențiat și pentru anxietate; în SUA este folosit frecvent off-label, la latitudinea medicului.
Cum funcționează: adrenalina declanșează răspunsul „luptă sau fugi”, cu palpitații, transpirație și tremur. Propranololul blochează receptorii beta pe care acționează adrenalina, ceea ce încetinește ritmul cardiac, reduce forța contracțiilor și scade tensiunea arterială. Rezultatul: se atenuează manifestările fizice ale anxietății (mâini tremurânde, puls accelerat, transpirație), nu și cauzele psihologice.
Funcționează pentru anxietate? Dovezile sunt amestecate. Există studii care arată reducerea simptomelor subiective de anxietate față de placebo și efecte similare la doze uzuale (de pildă 20–40 mg). Totuși, recenzii recente subliniază că multe cercetări au eșantioane mici sau calitate metodologică modestă. Pe scurt, propranololul ajută în special la controlul simptomelor somatice pe termen scurt (ex. „emoțiile de scenă”), dar nu înlocuiește tratamentele de fond.
Avantaje și diferențe față de benzodiazepine: spre deosebire de diazepam, propranololul nu dă euforie și are risc scăzut de dependență. Nu sedă semnificativ – ceea ce pentru un vorbitor în public poate fi un plus.
Efecte adverse și precauții: cele mai frecvente sunt amețeala, oboseala, extremități reci și vise vii. Rareori pot apărea insuficiență cardiacă, dificultăți respiratorii sau reacții alergice. Persoanele cu astm, diabet sau anumite boli cardiace trebuie să discute cu medicul – beta-blocantele pot fi nepotrivite. Supradozajul este periculos (bradicardie marcată, convulsii, dispnee) și necesită asistență medicală de urgență.
Realitatea din cabinetele medicale: Chiar dacă nu apare în toate ghidurile naționale pentru anxietate, propranololul este prescris de mulți medici ca soluție pragmatică, mai ales când pacienții așteaptă psihoterapie sau refuză antidepresivele. Util este în situații punctuale (examen, prezentare, interviu), unde controlează „zgomotul” fiziologic al emoțiilor, dar nu reduce îngrijorarea cronică sau atacurile de panică.
Ce funcționează pe termen lung: pentru anxietate persistentă, recomandările de primă linie rămân terapiile bazate pe dovezi (în special terapia cognitiv-comportamentală), intervenții de reglare (mindfulness, tehnici de respirație) și, când e cazul, medicație antidepresivă. Propranololul poate fi un instrument util, nu o soluție completă.
Mesaj cheie: propranololul poate calma corpul, nu vindecă frica. Înainte să „împrumuți” o pastilă pentru curaj, discută cu medicul despre indicații, doze, interacțiuni și alternative non-farmacologice. Pentru sănătate mintală pe termen lung, adresează cauzele – nu doar simptomele.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical.
Comentariul va fi postat dupa aprobare