Mai puțin de jumătate dintre angajații din România declară că au folosit inteligența artificială în ultimul an. Potrivit raportului PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025, doar 44% dintre respondenți spun că au utilizat AI la locul de muncă, mult sub media globală de 57% calculată pentru cele 48 de țări analizate.
La nivel internațional, India și Vietnam conduc clasamentul, fiecare cu o rată de utilizare de 84%, urmate de China, cu 78%. La polul opus se află Japonia și Ungaria, unde mai puțin de 40% dintre angajați folosesc AI. Cu 44%, România se situează pe locul 41 din 48, confirmând un decalaj important față de piețele care au accelerat deja adopția tehnologiilor de inteligență artificială.
AI, între potențial și reticență în companiile din România
Reprezentanții PwC subliniază că tehnologiile de inteligență artificială au un potențial semnificativ de a crește productivitatea și creativitatea, însă adopția este frânată de modul în care sunt implementate în companii. În multe organizații, AI este perceput ca un „strat” adăugat peste procesele existente, fără o integrare reală în fluxurile de lucru și fără o strategie clară.
Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Tax, Legal & People, PwC România, arată că lipsa unor programe de training adaptate diferitelor categorii de angajați și implementările fragmentate alimentează reticența: pentru mulți salariați, AI pare o tehnologie impusă de sus, nu un instrument cu beneficii concrete pentru activitatea de zi cu zi. PwC recomandă companiilor să pornească de la exemple practice, să ofere spațiu pentru experimentare și să investească în programe de formare sistematice, în special pentru angajații non-manageriali, unde nivelul de încredere și rata de adopție sunt mai reduse.
Executivii și Generația Z adoptă AI mai repede decât restul angajaților
Datele raportului arată diferențe clare de utilizare a AI în funcție de poziție și generație. 64% dintre executivii seniori și 59% dintre manageri declară că au folosit AI la muncă în ultimele 12 luni, în timp ce doar 35% dintre angajații fără roluri de conducere (non-manageri) raportează același lucru.
Pe segmente de vârstă, Generația Z este cea mai deschisă către aceste tehnologii: 57% dintre tinerii aflați la început de carieră folosesc AI, față de 44% dintre mileniali și 35% dintre lucrătorii din Generația X. Chiar și așa, utilizarea zilnică rămâne redusă în România comparativ cu media globală.
Doar aproximativ 6% dintre angajații români folosesc zilnic instrumente de generative AI, sub media globală de 14%. În cazul agenților AI, procentul scade la circa 2% dintre lucrători, comparativ cu 6% la nivel global. Aceste cifre indică atât un potențial mare de creștere, cât și un deficit de integrare în procesele de business curente.
Entuziasm moderat față de AI, dar beneficii clare pentru cei care îl folosesc
Românii sunt printre cei mai rezervați angajați din punctul de vedere al entuziasmului față de AI. Doar o treime dintre respondenți declară că sunt entuziasmați de modul în care inteligența artificială le poate schimba munca, mult sub media globală de 41%. În schimb, 49% se declară curioși cu privire la impactul tehnologiei, procent apropiat de media globală de 50%, iar 24% se simt îngrijorați.
În același timp, pentru cei care folosesc deja AI, bilanțul este net pozitiv. 75% dintre utilizatori spun că le-a crescut calitatea muncii, 69% remarcă un plus de creativitate, iar 64% declară că sunt mai productivi. Privind înainte, 58% dintre acești angajați anticipează creșteri de calitate în următorii trei ani, 56% se așteaptă la un plus de productivitate, iar 52% la mai multă creativitate.
Totuși, doar 31% dintre respondenți cred că utilizarea AI se va traduce și în venituri mai mari, semn că o parte dintre angajați percep beneficiile mai degrabă în zona de eficiență și satisfacție profesională, nu neapărat în cea financiară.
Reglementările și geopolitica cântăresc mai greu decât transformarea tehnologică
Întrebați ce va influența cel mai mult munca lor în următorii ani, angajații români nu indică tehnologia pe primul loc. Jumătate dintre respondenți consideră că schimbările de reglementare vor avea un impact puternic asupra jobului, iar 43% menționează conflictele geopolitice. Doar 39% plasează transformarea tehnologică (inclusiv AI) printre principalii factori de schimbare.
Oana Munteanu, Director PwC România, explică această percepție prin contextul local: anul 2025 a adus numeroase modificări legislative și fiscale cu impact direct asupra companiilor și, implicit, asupra angajaților. Chiar dacă presiunea reglementărilor este resimțită mai acut, viitorul pieței muncii rămâne strâns legat de tehnologie, astfel că adaptarea la competențele AI devine esențială.
Angajații români rămân optimiști cu privire la viitorul lor profesional
În pofida incertitudinilor, raportul PwC arată că 60% dintre angajații din România sunt foarte optimiști în legătură cu viitorul rolului lor în companie, unul dintre cele mai ridicate procente dintre cele 48 de țări analizate (media globală fiind de 53%).
72% dintre lucrătorii locali cred că vor avea cel puțin un control moderat asupra modului în care tehnologia le afectează munca, față de 69% la nivel global. În același timp, 41% dintre managerii români chestionați se așteaptă ca AI să reducă numărul joburilor de tip entry-level în următorii trei ani, în timp ce doar 25% cred că aceste poziții vor crește.
Satisfacție la muncă, venituri și echilibrul financiar al angajaților
Mai puțin de două treimi dintre angajații români (65%) spun că sunt mulțumiți la muncă cel puțin o dată pe săptămână, sub media globală de 70%. Pe de altă parte, 64% declară că se simt inspirați la locul de muncă, peste media globală de 59%, ceea ce indică o legătură relativ puternică între rolul ocupat și sensul pe care îl găsesc în activitatea lor.
Aproximativ 45% dintre lucrătorii din România sunt obosiți la muncă cel puțin o dată pe săptămână, procent similar cu media globală. Doar 14% afirmă că se plictisesc săptămânal la serviciu, comparativ cu 23% la nivel global, ceea ce sugerează că, deși ritmul poate fi solicitant, rutina nu este principala problemă pentru majoritatea respondenților.
Circa 60% dintre angajați simt că și-au găsit o carieră cu sens și un procent similar consideră că munca lor aduce beneficii lumii, peste mediile globale de 56%, respectiv 54%. În plan financiar, doar 35% au primit o majorare salarială în ultimul an, sub media globală de 43%.
Doar 39% dintre salariații din România spun că își pot acoperi fără dificultăți facturile și costurile lunare și că le mai rămân bani pentru economii, vacanțe sau cheltuieli neesențiale. La nivel global, acest procent urcă la 42%, semnalând presiunea costurilor de trai și pe piața locală.
Despre PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025
PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025 este un studiu global care analizează percepțiile angajaților cu privire la viitorul muncii, tehnologie, competențe, venituri și satisfacția profesională. Ediția din 2025 include răspunsuri din 48 de țări, printre care și România, și oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care forța de muncă se raportează la transformările accelerată de AI și de contextul economic și geopolitic.
Rezultatele pentru România arată un nivel scăzut de adopție a AI comparativ cu alte piețe, dar și un potențial important: acolo unde tehnologia este deja folosită, angajații văd mai multă calitate, creativitate și productivitate. Pentru companii, următorul pas ține de definirea unor strategii clare de integrare a AI, programe de training relevante și o comunicare onestă a beneficiilor, astfel încât reticența să se transforme în încredere și inovație.
Sursa: PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025, PwC România.
Comentariul va fi postat dupa aprobare