Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în ședința publică din 21 ianuarie 2026, ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal pentru mai multe materiale distribuite pe YouTube, TikTok și Facebook, asociate unor profiluri care foloseau denumirea „Spovedania lui Rizea”. Conform CNA, fragmentele vizate conțineau afirmații controversate și, în același timp, utilizau elemente de identitate vizuală aproape identice cu cele ale televiziunii România TV, ceea ce putea induce publicului impresia că respectivele clipuri aparțin postului de știri.
Cazul a atras atenția și prin asocierea sa cu nume publice: Cristian Rizea – fost deputat și personaj cu istoric penal – și Laura Vicol – avocat și fost parlamentar – menționată în spațiul public în legătură cu anchete și investigații de presă privind proiectul imobiliar Nordis. În cele ce urmează, prezentăm cine sunt cei doi, ce s-a întâmplat în ședința CNA și ce înseamnă, practic, un „ordin de eliminare” pentru conținutul online.
Ce a constatat CNA: conținut online și identitate vizuală „aproape identică”
Potrivit comunicatului oficial, CNA a decis emiterea de ordine „de a acționa împotriva conținutului ilegal” pentru materiale identificate pe YouTube (profil „spovedanialuirizeaofficial”), TikTok (profilurile „spovedanialuirizeatvrtv” și „Kelooo”) și Facebook (pagina „Spovedania lui Rizea”). CNA a indicat încălcarea obligației de informare obiectivă și a unor prevederi din Codul audiovizualului privind limbajul și conduita editorială, precizând că materialele conțineau fragmente dintr-o emisiune în care Cristian Rizea făcea afirmații controversate la adresa familiei fostului premier Adrian Năstase, printre altele.
Un element distinct în motivarea prezentată public a fost componenta de identitate vizuală: CNA a arătat că materialele foloseau siglă, culori și un mod de fragmentare a ecranului aproape identice cu cele ale România TV, ceea ce „induce publicului ideea” că acel conținut editorial ar aparține televiziunii menționate.
În presa de specialitate, ședința CNA a fost relatată și cu detalii suplimentare: reprezentanta România TV prezentă la discuții a susținut că pachetul grafic folosit pe platforme poate induce rapid în eroare publicul, iar un membru CNA a caracterizat situația drept „furt de identitate”, invocând inclusiv rațiuni de dezinformare, limbaj injurios și posibile încălcări ale drepturilor de autor. Tot în relatarea presei apare și contextul lansării proiectului, în care Laura Vicol ar fi avut un rol de moderator, în timp ce Cristian Rizea era cel care făcea afirmațiile.
Cine este Cristian Rizea: fost deputat, condamnat pentru corupție
Cristian Rizea a fost deputat și a activat în zona politică apropiată Partidului Social Democrat, devenind ulterior unul dintre numele recurente în știrile despre corupție și fugari. În România, el a fost condamnat definitiv la închisoare pentru fapte de corupție (trafic de influență și spălare de bani), iar după condamnare a părăsit țara, fiind localizat în Republica Moldova.
În 2023, autoritățile din Republica Moldova au dispus expulzarea lui Cristian Rizea și predarea către România, eveniment relatat pe larg în presa românească. Ulterior, în spațiul public au apărut informații despre executarea pedepsei și evoluții procedurale legate de regimul de detenție.
În cazul analizat de CNA, numele lui Rizea apare pentru că fragmentele vizate proveneau dintr-o emisiune în care acesta făcea afirmații controversate, distribuite apoi pe conturi și pagini care purtau marca „Spovedania lui Rizea”.
În paralel, cazul „Rizea TV – RTV” a continuat să genereze reacții, inclusiv după intervenția CNA. Într-una dintre edițiile distribuite online (sub o identitate vizuală foarte apropiată de România TV), Cristian Rizea a lansat noi atacuri și acuzații la adresa unor persoane din zona politică și media, inclusiv Sebastian Ghiță – omul de afaceri asociat istoric cu RTV/România TV. În aceeași cheie, conținutul a fost construit pe registru conflictual: jigniri, insinuări despre viața privată și afirmații prezentate fără dovezi, unele formulate într-un limbaj cu conotații homofobe. Tocmai această combinație – risc de inducere în eroare prin „împrumutarea” identității vizuale, plus acuzații neprobate și limbaj considerat neadecvat – a stat printre argumentele invocate public în discuțiile din CNA atunci când instituția a decis solicitarea eliminării materialelor de pe platforme.
Cine este Laura Vicol: avocat, fost parlamentar, nume asociat investigațiilor despre Nordis
Laura Vicol este avocat și fost parlamentar. În perioada mandatului său, a ocupat și funcții importante în activitatea legislativă, fiind asociată în spațiul public cu poziții de influență în zona juridică a Parlamentului.
Numele ei a revenit în prim-plan în contextul scandalului Nordis, un subiect investigat de presă și discutat public intens, inclusiv prin informații apărute despre anchete ale procurorilor. În funcție de momentul la care te raportezi, în presă au fost relatate măsuri și acuzații formulate în cadrul anchetei, precum și reacții și poziționări politice, pe fondul presiunii publice generate de cazul Nordis.
În relatarea despre „Rizea TV”/„Spovedania lui Rizea”, Laura Vicol apare ca participantă la format (în rol de moderator, potrivit presei), ceea ce a amplificat vizibilitatea și controversa în jurul conținutului distribuit online.
De ce este importantă nuanța: „a imitat” versus „a furat”
Din perspectiva standardelor editoriale, diferența dintre o constatare instituțională și o acuzație penală contează. CNA a vorbit despre elemente de identitate vizuală „aproape identice” care pot induce publicul în eroare, iar în ședință a fost folosită și formularea „furt de identitate” în sens publicistic/reglementator, nu ca hotărâre judecătorească privind o infracțiune. Din acest motiv, este corect ca publicul să înțeleagă cazul ca pe o intervenție a autorității de reglementare împotriva unui conținut apreciat ca ilegal și înșelător prin prezentare, nu ca pe o condamnare penală pronunțată de instanță.
Ce urmează după decizia CNA
CNA a precizat că textele integrale ale deciziilor (sancțiuni, intrare în legalitate, ordine împotriva conținutului ilegal) urmează să fie publicate după redactare și comunicare către părțile vizate. În practică, astfel de ordine vizează eliminarea sau restricționarea materialelor identificate pe platforme, în baza cadrului legal aplicabil serviciilor media audiovizuale și a obligațiilor privind informarea publicului.
Tot în aceeași ședință, CNA a aplicat sancțiuni și pentru programe difuzate de Realitatea Plus și a emis decizii de intrare în legalitate pentru spoturi comerciale monitorizate, ceea ce arată că reuniunea din 21 ianuarie 2026 a avut o agendă mai amplă decât cazul „Spovedania lui Rizea”.
Comentariul va fi postat dupa aprobare