Cel mai recent val al studiului „FOCUS ON: New Media Adoption”, realizat de Spark Foundry, indică o schimbare de direcție în consumul media și în comportamentele digitale ale utilizatorilor de internet din mediul urban din România. După o perioadă de mobilizare online accentuată, asociată cu tensiuni politice și un volum ridicat de activitate pe platforme, publicul intră într-o etapă de normalizare: atenția se întoarce treptat către media tradițională, iar implicarea digitală generală încetinește.
Concluziile sugerează o reechilibrare între vechile și noile surse de informare, dar și o schimbare în felul în care oamenii caută informații, interacționează pe rețele sociale și adoptă instrumente bazate pe inteligență artificială. În acest context, televiziunea își consolidează rolul, însă fără ca digitalul să dispară din rutină: comoditatea accesului online rămâne un factor important, iar utilizatorii combină mai des sursele, în loc să se bazeze exclusiv pe una singură.
Media tradițională recâștigă teren, iar „second screen” scade
Una dintre tendințele centrale este revenirea interesului către canalele tradiționale – televiziune, radio și presă tipărită – în paralel cu scăderi ușoare pentru majoritatea platformelor digitale. Studiul notează o creștere a încrederii în știrile TV, chiar dacă informarea online rămâne atractivă prin rapiditate și acces facil. În același timp, comportamentele de tip „second screen” și multitasking-ul digital în timpul vizionării TV se reduc vizibil: mai puțini utilizatori navighează, comentează sau desfășoară activități online în paralel cu televizorul.
Din perspectiva atenției acordate diferitelor tipuri de conținut, televiziunea rămâne pe primul loc, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Diferențele pe vârste sunt tot mai clare: publicul de peste 35 de ani se sprijină mai mult pe TV și radio, în timp ce segmentele tinere rămân conectate la VOD și podcasturi, iar rețelele sociale sunt cel mai puternice în rândul celor între 18–24 de ani și 35–44 de ani.
Informarea se mută de la politică spre subiecte cotidiene
Tiparele de consum ale știrilor reflectă, la rândul lor, această etapă de „calmare” a interesului public. După perioada electorală, interesul pentru politica internă scade, iar atenția se reorientează către divertisment și teme de viață de zi cu zi. Sănătatea rămâne categoria de știri urmărită cel mai mult, chiar dacă înregistrează o ușoară scădere comparativ cu valul anterior.
În paralel, platformele digitale își pierd treptat rolul de alternativă directă la media tradițională. TikTok și Instagram sunt menționate printre canalele cu scăderi mai pronunțate, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind utilizat de o parte importantă a publicului urban. Studiul notează și o diminuare a utilizării Google ca sursă principală de informare, pe fondul unei diversificări a rutelor de acces la conținut și a revenirii către sursele clasice.
Căutarea se schimbă: mai puțin text, mai multă voce și imagine
Raportul surprinde și o modificare de comportament în zona de „search”. Căutările text continuă să scadă, în timp ce căutările bazate pe imagini și voce câștigă teren. În același timp, platforme precum YouTube, TikTok și Instagram își pierd din relevanță ca surse de informare, la fel și căutările directe pe site-urile retailerilor, semn că utilizatorii își rafinează traseul de documentare și își reduc timpul petrecut în explorări dispersate.
Per ansamblu, activitățile online scad față de valurile anterioare, cele mai vizibile diminuări fiind la ascultarea muzicii online, utilizarea rețelelor sociale și citirea știrilor. Rămâne, totuși, constantă o activitate dominantă: căutarea de informații (altele decât știri), urmată de plățile online, ceea ce indică o utilizare mai funcțională a internetului.
Rețelele sociale rămân importante, dar interacțiunea și shopping-ul scad
Pe rețelele sociale, singura motivație care crește este nevoia de a rămâne conectat cu prietenii. În rest, motivele legate de divertisment, informare sau descoperirea de produse tind să scadă sau să stagneze. Imaginile și videoclipurile rămân cele mai apreciate formate, iar articolele câștigă ușor teren, într-un context în care utilizatorii par să caute conținut mai ușor de parcurs și mai puțin intruziv.
În zona de comerț social, funcțiile de tip tag (afișarea prețului, linkuri directe, reducerea timpului de căutare) sunt încă apreciate, însă comportamentele tranzacționale scad: cumpărarea direct din Instagram, shopping-ul pe Facebook Marketplace sau click-to-buy din tag-uri sunt raportate în declin. Tendința sugerează că publicul păstrează interesul pentru informația utilă din platforme, dar devine mai rezervat în ceea ce privește cumpărarea efectivă prin mecanisme integrate.
Influența influencerilor scade, iar relația devine mai pasivă
Studiul indică o diminuare a impactului influencerilor asupra deciziilor de cumpărare. Utilizatorii preferă să consume conținutul într-un mod mai pasiv – să citească, să urmărească, să aprecieze – mai degrabă decât să interacționeze intens sau să fie influențați către achiziții. În prezent, peste jumătate dintre utilizatorii urbani de internet declară că urmăresc influenceri sau creatori de conținut, însă comportamentele asociate conversiei sunt în scădere.
AI crește, dar cu mai multă precauție
Adoptarea inteligenței artificiale continuă să urce: 56% dintre utilizatori declară că folosesc instrumente de AI. Principalele utilizări sunt legate de chat, generare de imagini și analiza documentelor, această din urmă categorie fiind menționată ca zonă în creștere. În același timp, utilizatorii devin mai selectivi și mai precauți față de conținutul generat automat, iar percepțiile privind imaginile create cu AI sunt împărțite: o parte consideră că pot induce în eroare sau că par artificiale, în timp ce alții le descriu drept creative.
„Aceste rezultate indică o schimbare clară de mentalitate”, explică Mădălina Bâdea, Head of Data Insights la Spark Foundry, care leagă reechilibrarea consumului media de normalizarea contextului și de o nevoie crescută de siguranță și verificare a informațiilor, în paralel cu maturizarea utilizării AI.
Metaversul rămâne cunoscut, dar interesul pentru experiențe virtuale scade
Nivelul de familiaritate cu ideea de Metavers rămâne stabil, însă interesul pentru majoritatea experiențelor virtuale este în scădere, cu o excepție notabilă: magazinele virtuale, care continuă să atragă atenția. În zona experiențelor, utilizatorii se declară interesați mai ales de socializare, explorarea magazinelor virtuale și concerte, dar trendul general indică o temperare a curiozității față de promisiunile „lumilor” virtuale.
Streaming și smart TV: crește preferința pentru abonamente
În privința consumului pe smart TV, scade numărul celor care urmăresc conținut online gratuit (precum YouTube), în timp ce crește ponderea celor care aleg exclusiv servicii pe bază de abonament sau combină abonamentele cu opțiuni gratuite. Tendința sugerează o stabilizare a obiceiurilor de vizionare: mai puține explorări întâmplătoare, mai multe rutine și selecții predictibile.
Metodologie
Studiul a fost realizat de echipa Data Intelligence a agenției media Spark Foundry, utilizând metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews), pe un eșantion de 802 utilizatori de internet din mediul urban, bărbați și femei cu vârsta de 18 ani și peste, în perioada 24–29 octombrie 2025.
Comentariul va fi postat dupa aprobare