15 profesori din învățământul public, din mai multe județe ale țării, au participat în weekendul 21–22 februarie la o tabără de studiu organizată la București. Cadrele didactice au luat parte la ateliere de psihologia dezvoltării, cogniție ancorată și managementul clasei, susținute de traineri cu experiență națională și internațională.
Tabăra face parte din programul Predau Viitor Fellowship, un demers gratuit de formare și colaborare dedicat profesorilor din învățământul public, organizat de Asociația Techsoup pe parcursul anului școlar 2025–2026.
Cum au fost alese temele: cercetare și observare la clasă
Potrivit organizatorilor, temele abordate în cadrul taberei au fost selectate în urma unei perioade extinse de cercetare și observare la clasă, derulate în școli din diferite regiuni ale țării.
În acest context, Asociația Techsoup indică drept priorități managementul clasei, rutinele pedagogice și planificarea lecțiilor, văzute ca elemente care influențează direct eficiența învățării. Elena Coman, director de dezvoltare la Asociația Techsoup, a subliniat că planificarea nu înseamnă volum mare de documente, ci claritate asupra obiectivelor și a pașilor din lecție.
Ateliere despre dezvoltare, metacogniție și strategii de învățare
Atelierele de psihologia dezvoltării și cogniție ancorată au fost susținute de Thea Ionescu, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și autoare a volumului „Copiii și oamenii mari: Căi pentru optimizarea dezvoltării umane”. În cadrul sesiunilor, profesorii au explorat ideea creierului ca sistem care formulează predicții, au discutat despre metacogniție și strategii eficiente de învățare și au analizat etape de dezvoltare relevante pentru diferite vârste școlare.
Un punct central a fost competența de „a învăța cum să înveți”, descrisă ca fiind mai eficientă atunci când este introdusă progresiv. Începând din clasele a II-a și a III-a, profesorii pot verbaliza explicit strategii de învățare adaptate vârstei, iar în jurul vârstei de 11 ani aceste strategii devin tot mai utile pe măsură ce se dezvoltă capacitățile metacognitive.
În discuțiile despre gândirea autonomă, exemplele de întrebări de tipul „De ce trebuie să învăț acest lucru?” și solicitarea de a explica raționamentul au fost prezentate ca instrumente care pot susține gândirea critică și independența intelectuală, inclusiv prin lucru colaborativ și argumentare începând din clasele primare.
În zona adolescenței, participanții au discutat despre această etapă ca oportunitate firească de dezvoltare socio-emoțională, în care relațiile cu cei de aceeași vârstă capătă greutate, iar rolul părinților rămâne important prin echilibrul dintre autonomie și siguranță.
Managementul clasei și starea de bine a profesorilor: structură, rutină, climat emoțional
Atelierele dedicate managementului clasei și stării de bine a profesorilor au fost facilitate de Cristiana Oșan, trainer British Council și formator de formatori, cu experiență de lucru cu profesori din peste 100 de țări. Discuțiile au pus accent pe planificarea eficientă, reguli și rutine pedagogice, rolul atitudinii profesorului în dinamica clasei și importanța echilibrului personal în activitatea didactică.
Participanții au explorat și organizarea mediului de învățare prin măsuri simple: aerisirea clasei, valorificarea luminii naturale și reducerea elementelor inutile pentru a crește ordinea și claritatea. În cadrul atelierelor, managementul clasei a fost descris ca un ansamblu care include predictibilitate, organizare, relație, rutină, structură și un climat emoțional sănătos, nu doar disciplină.
Au fost discutate exemple concrete de rutine pentru începutul, desfășurarea și încheierea lecției, precum salutul, un scurt „check-in” privind starea elevilor, un ritual de liniștire, recapitularea lecției anterioare și formularea explicită a obiectivelor pentru ora respectivă.
Cine a participat: 15 profesori din 9 județe și discipline diferite
Profesorii selectați în program predau discipline precum TIC, istorie, biologie, limba engleză și limba franceză, în învățământul primar și gimnazial. Participanții provin din 9 județe: Bihor, Maramureș, Prahova, Dolj, Vâlcea, Sibiu, Bacău, Călărași și Ilfov.
Conform organizatorilor, cadrele didactice au fost selectate din rândul profesorilor care au absolvit cursuri Asociației Techsoup, inclusiv programe precum Experience AI, Siguranța AI, Scratch sau Incubatorul Civic Digital.
Participanții au descris tabăra ca pe un context de schimb de experiență și idei aplicabile în școlile lor, cu accent pe ieșirea din rutină și pe schimbări posibile la nivelul practicii de la clasă, chiar și în condițiile constrângerilor curriculare și administrative.
Ce urmează: întâlniri online, micro-experimente și festivalul ediției 2026
Programul Predau Viitor Fellowship continuă cu întâlniri online pe parcursul anului școlar, în care profesorii lucrează colaborativ și realizează micro-experimente pedagogice, cu obiectivul de a conecta mai bine învățarea de realitatea clasei. La finalul programului, profesorii își vor prezenta experiențele și rezultatele în cadrul Festivalului Digital Predau Viitor ediția 2026, eveniment care reunește comunitatea extinsă de profesori, experți și actori din domeniul educației.
Procesul este susținut de platforma educațională Predau Viitor, care oferă acces la resurse practice și exemple de aplicare. Participarea este gratuită, iar costurile de transport, cazare și masă sunt acoperite de organizatori, potrivit informațiilor transmise.
Sursa: comunicat transmis de Asociația Techsoup.
Comentariul va fi postat dupa aprobare