Cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet, World Vision România a publicat rezultatele unui sondaj realizat în rândul a 604 elevi, majoritar liceeni. Organizația precizează că sondajul nu este reprezentativ la nivel național, însă oferă un semnal relevant despre modul în care adolescenții din România folosesc inteligența artificială și cum se raportează la mediul digital, inclusiv la social media, într-un context în care educația și protecția online nu țin întotdeauna pasul cu realitatea.
Datele indică o utilizare aproape generalizată a instrumentelor bazate pe AI: 99% dintre respondenți spun că folosesc deja aplicații sau platforme care utilizează inteligență artificială cel puțin ocazional, iar 22,52% afirmă că le folosesc zilnic. În același timp, 62,42% declară că folosesc AI des sau uneori pentru teme și proiecte școlare. În contrast, 54,64% spun că profesorii discută rar sau deloc despre AI la școală, ceea ce, în lipsa unor reguli și ghiduri clare, mută mare parte din responsabilitatea de utilizare sigură către elevi.
AI devine „de uz curent” în rândul adolescenților
Sondajul arată că familiaritatea cu inteligența artificială este ridicată: 76,66% dintre respondenți se consideră destul de mult (55,30%) sau foarte mult (21,36%) familiarizați cu AI. Utilizarea se vede atât în zona de interes personal, cât și în activitățile școlare, unde AI apare ca instrument pentru documentare, rezolvare de probleme sau generare de idei pentru proiecte.
În același timp, utilizarea frecventă nu este mereu însoțită de înțelegere completă. 82,11% dintre respondenți spun că li s-a întâmplat des, uneori sau rareori să folosească AI pentru o temă fără să înțeleagă pe deplin răspunsul primit (11,09% des, 34,60% uneori, 36,42% rareori). Indicatorul sugerează că AI poate accelera obținerea unui rezultat, fără a garanta consolidarea cunoștințelor, dacă nu există un cadru de învățare care să insiste pe verificare și înțelegere.
Școala rămâne în urmă, iar educația digitală se mută în online
Unul dintre mesajele centrale ale sondajului este decalajul dintre rutina digitală a elevilor și ceea ce este discutat în școală. 54,64% afirmă că profesorii discută despre AI rareori (41,23%) sau deloc (13,41%). În acest context, adolescenții își construiesc „regulile” de utilizare în mediul online, unde informația nu este întotdeauna structurată, verificată sau adaptată vârstei.
Peste 37% dintre respondenți indică internetul și social media drept sursă exclusivă din care au învățat să folosească AI în siguranță, iar 24,01% spun că nu au primit informații despre acest subiect. Combinația dintre utilizare intensă și ghidaj redus crește riscul de expunere la conținut problematic și de adoptare a unor practici nesigure, mai ales când elevii nu au repere clare din partea școlii sau a adulților.
Dezinformare și conținut manipulat: un risc întâlnit deja
Potrivit rezultatelor, 80,96% dintre adolescenții chestionați spun că au întâlnit online conținut fals (texte, imagini, video) creat cu ajutorul AI. În același timp, verificarea informațiilor rămâne inegală: 21,03% spun că verifică întotdeauna informațiile oferite de AI folosind alte surse, iar 11,59% afirmă că nu verifică niciodată. În paralel, 82,95% dintre respondenți cred că pot recunoaște conținutul creat cu AI, ceea ce poate indica o încredere ridicată în propriile abilități, chiar și atunci când obiceiurile de verificare nu sunt constante.
Întrebați despre situații în care au fost distribuite la școală conținuturi false despre elevi (imagini modificate, video false, informații scoase din context), 46,69% spun că nu s-a întâmplat, dar 30,13% afirmă că au auzit despre astfel de cazuri, iar 6,62% spun că s-a întâmplat unor colegi. 1,49% declară că li s-a întâmplat chiar lor.
Date personale și sănătate mintală: zone sensibile
În privința introducerii de informații personale în aplicații AI (nume complet, școală, poze, adresă), 46,69% spun „niciodată”, însă 48,35% indică „rareori”, „uneori” sau „des”, iar 4,97% spun că nu sunt siguri. Deși 70,53% declară că sunt conștienți destul de mult sau foarte mult că aplicațiile AI pot salva și analiza informațiile introduse, aproape 30% indică niveluri scăzute de conștientizare („puțin” sau „deloc”), ceea ce poate crește vulnerabilitatea în fața colectării de date și a expunerii identității digitale.
Sondajul surprinde și folosirea AI ca formă de sprijin emoțional. 39,24% spun că folosesc uneori sau des AI pentru sfaturi legate de emoții, stres sau probleme personale, în timp ce 33,11% afirmă că nu fac asta niciodată. În situații personale, 39,40% cer ajutor prima dată de la părinți sau familie, însă 14,07% spun că nu vorbesc cu nimeni. Pentru probleme serioase (precum anxietate sau bullying), 35,76% ar apela la părinți sau familie, 10,93% nu ar spune nimănui, iar 2,15% ar apela la „AI/aplicații”. Aproape un sfert menționează și consilierul școlar ca posibilă sursă de sprijin.
Adolescenții cer reguli, iar World Vision propune măsuri concrete
Întrebați despre utilizarea AI în școală, cei mai mulți respondenți susțin o abordare cu reguli: 56,95% spun că ar trebui permisă, dar cu reguli clare, 10,76% că ar trebui încurajată, 4,97% că ar trebui interzisă, iar 27,32% nu au o opinie formată.
Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, afirmă că utilizarea zilnică a AI și a rețelelor sociale de către copii și adolescenți nu poate fi însoțită de o protecție lăsată exclusiv pe umerii lor și că este nevoie de o strategie pentru folosirea responsabilă a AI în școală, educație digitală și media, ghiduri clare, gândire critică și sprijin pentru părinți și profesori. Organizația menționează și necesitatea aplicării legislației și a regulamentelor europene și naționale, inclusiv prin sancțiuni pentru platformele care nu le respectă.
În același context, World Vision România anunță organizarea unui webinar live pe Instagram, miercuri, 11 februarie, de la ora 17:00, pe contul @worldvisionro, cu titlul „Ai nevoie de AI?”. Discuția este adresată adolescenților și urmărește să ofere informații despre beneficii și riscuri, de la impactul asupra educației și sănătății mintale, până la identificarea dezinformării și protejarea datelor personale. Printre invitați sunt menționați Gabriela Dumitriu, psihoterapeut, și Mon, antreprenor.
Notă metodologică
Sondajul a fost realizat de World Vision România pe un eșantion de 604 respondenți, adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani. Participanții au fost selectați din comunitățile în care organizația implementează intervenții, iar rezultatele nu sunt reprezentative la nivel național.
Comentariul va fi postat dupa aprobare