Președintele ANAF, Adrian Nica, a prezentat la Conferința Anuală de Taxe PwC România 2026 principalele direcții de reformă pe care instituția intenționează să le urmeze în perioada următoare. Mesajul central a fost că administrația fiscală încearcă să iasă din logica inspecțiilor extinse și să treacă spre controale mai țintite, organizate pe domenii de activitate și susținute de analiza datelor colectate prin noile instrumente digitale.
În paralel, Nica a vorbit despre schimbări care vizează relația cu contribuabilii, modul în care sunt evaluați inspectorii fiscali și problemele structurale ale instituției, de la lipsa de personal până la dificultatea de a atrage specialiști în zone cu competențe tehnice și digitale.
Controale mai puține, dar mai bine țintite
Una dintre ideile insistente din intervenția președintelui ANAF a fost că instituția vrea să își concentreze controalele asupra contribuabililor considerați cu risc fiscal ridicat. În locul unei abordări generalizate, ANAF ar urma să își organizeze inspecțiile pe domenii de activitate și să anunțe public, în prealabil, tematicile și criteriile avute în vedere.
Potrivit explicațiilor oferite la conferință, scopul acestei abordări este dublu: pe de o parte, să permită contribuabililor să își corecteze din timp eventualele probleme, iar pe de altă parte, să reducă presiunea inutilă asupra companiilor care se conformează deja la un nivel ridicat.
Adrian Nica a spus că ANAF nu urmărește contribuabilii care, în comparație cu restul pieței din sectorul lor, se află printre cei care plătesc cel mai mult, ci pe cei aflați la polul opus. În discursul său a prezentat această schimbare drept o mutare de la controlul cantitativ la controlul susținut de risc și profil fiscal.
Domenii deja urmărite și accent pe insolvențe
Printre domeniile menționate ca exemple de sectoare vizate deja de inspecții s-au numărat HoReCa, transportul alternativ, serviciile de pază și casele de amanet. În cazul sectorului HoReCa, șeful ANAF a invocat o creștere a conformării voluntare în 2025 pe segmentul saloanelor de evenimente, după controalele realizate în zonă.
O altă temă asupra căreia a insistat a fost utilizarea insolvenței sau a concordatului preventiv ca instrumente pentru amânarea sau evitarea plății obligațiilor fiscale. Nica a spus că ANAF pregătește proceduri prin care să poată urmări mai clar persoana fizică aflată în spatele unor astfel de structuri și să atragă răspunderea acolo unde există indicii de folosire abuzivă a mecanismelor legale.
Digitalizarea, elementul pe care se bazează reforma
În prezentarea de la PwC, digitalizarea a fost descrisă drept elementul central al reformei instituției. Potrivit lui Adrian Nica, instrumentele deja introduse în ultimii ani, precum e-Factura, SAF-T și e-Transport, ar trebui să permită ANAF să cunoască mai bine comportamentul fiscal al contribuabililor și să orienteze mai precis controalele.
În aceeași zonă intră și chatbotul ANA, implementat în Spațiul Privat Virtual, pe care instituția vrea să îl dezvolte în continuare. Președintele ANAF a vorbit inclusiv despre posibilitatea unei interacțiuni video prin acest instrument, ca parte a unei relații mai directe și mai rapide cu contribuabilii.
Miza digitalizării este, în esență, aceea de a reduce dependența de verificările clasice, bazate pe volume mari de documente cerute direct contribuabililor, și de a muta analiza în zona bazelor de date și a profilării de risc.
Reducerea abuzurilor și schimbarea relației cu contribuabilii
Un alt mesaj important transmis de Adrian Nica a fost că noua organizare ar trebui să limiteze abuzurile sau excesele din timpul inspecțiilor fiscale. El a criticat explicit situațiile în care controalele ajung să producă decizii contestabile, care se transformă ulterior în litigii lungi și costisitoare.
Tot în această logică, președintele ANAF a vorbit despre nevoia ca discuția finală cu contribuabilul să fie una reală, nu o simplă formalitate administrativă. De asemenea, a criticat ideea că un inspector ar pleca în control cu o sumă „de scos”, spunând că un risc identificat nu trebuie confundat automat cu o sumă prestabilită care trebuie impusă.
În completarea acestui mesaj, Nica a anunțat că formularele de feedback deja introduse în Spațiul Privat Virtual ar putea fi extinse și pentru controalele mari, astfel încât ANAF să colecteze reacții directe despre modul în care se desfășoară inspecțiile.
Indicatori noi pentru inspectori și o evaluare internă mai severă
Una dintre cele mai dure observații formulate la conferință a vizat sistemul intern de evaluare a personalului de control. Adrian Nica a spus că evaluările de până acum, în care aproape toți inspectorii primeau calificative maxime, nu reflectă realitatea și că această situație trebuie schimbată radical.
În locul actualului sistem, ANAF vrea să introducă indicatori care să măsoare mai exact calitatea și eficiența actelor de control. Potrivit declarațiilor făcute la conferință, acești indicatori ar urma să vizeze inclusiv acuratețea constatărilor, eficiența controlului și costul operațional al inspecției. Nica a spus că aceste criterii vor fi făcute publice pe site-ul instituției.
În paralel, instituția lucrează și la ideea unui „statut al fiscalistului”, cu criterii de integritate care să permită filtrarea incompatibilităților și îndepărtarea din pozițiile de control a celor care nu respectă standardele profesionale impuse.
Problema de fond: lipsa de personal și salariile mici
Dincolo de noile proceduri și de discursul despre digitalizare, președintele ANAF a revenit de mai multe ori la problema resurselor umane. El a spus că instituția are peste 4.100 de posturi vacante, adică mai mult de o cincime din schema totală, și că ritmul plecărilor este foarte ridicat.
În opinia sa, salariile rămân principalul obstacol în atragerea de personal nou, mai ales pentru funcțiile care cer competențe moderne, inclusiv în zona digitală. Potrivit cifrelor avansate la conferință, salariul pentru un tânăr care intră în sistem este în jur de 3.500 de lei, în timp ce pentru un angajat cu vechime mare ajunge la aproximativ 7.000 de lei.
Nica a spus că unele dintre cele mai sensibile structuri ale instituției, precum cele dedicate prețurilor de transfer, comerțului electronic, marilor contribuabili sau zonei Capitalei, sunt deja afectate de lipsa de personal. Situația este complicată și de faptul că vârsta medie în ANAF este de 53 de ani, ceea ce face tranziția către un mod de lucru bazat pe date mai dificilă.
Ce transmite această reformă către mediul de afaceri
Pentru companii și consultanți fiscali, mesajul principal este că ANAF încearcă să își schimbe modul de operare. Dacă planurile prezentate de Adrian Nica vor fi puse efectiv în practică, contribuabilii ar putea vedea mai puține controale de rutină și mai multe inspecții punctuale, precedate de semnale publice privind domeniile vizate și tipurile de risc urmărite.
În același timp, rămâne de văzut cât de repede va putea instituția să transforme aceste intenții în proceduri coerente, într-un context în care digitalizarea nu este completă, iar problemele de personal și salarizare sunt recunoscute chiar de conducerea ANAF drept unele dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului.
Comentariul va fi postat dupa aprobare