O lucrare asociată cu una dintre cele mai cunoscute imagini din istoria artei românești readuce în atenția publicului un subiect cu miză muzeală: intrarea în restaurare a tabloului „Atacul de la Smârdan”, semnat de Nicolae Grigorescu și aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Contextul este legat de apariția pe piața de artă a unei variante de dimensiuni mai mici, realizată în 1903 de pictorul româno-francez Emilian Lăzărescu, replică după compoziția lui Grigorescu. Casa A10 by Artmark anunță că această lucrare va fi oferită în licitație, iar publicul o poate vedea în expoziția dedicată Licitației de Primăvară.
O capodoperă care urmează să fie restaurată
Potrivit MNIR, „Atacul de la Smârdan” este una dintre piesele importante ale instituției și ale patrimoniului cultural național. Cornel Constantin Ilie, manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României, arată că lucrarea a făcut parte din expoziția permanentă după deschiderea muzeului, în 1972, și a rămas expusă până în 2002. Tabloul a fost prezentat publicului și în 2023, înainte de intrarea în restaurare.
„Este foarte important ca acest proces să aibă loc, pentru ca pictura să-și recapete strălucirea de altădată și pentru a putea fi prezentată, din nou, în cadrul expozițiilor noastre”, a declarat Cornel Constantin Ilie, menționând și echipa de restauratori cu care muzeul colaborează: Sorina Gheorghiță și lector univ. Romeo Gheorghiță.
Managerul interimar al MNIR a amintit și de o expoziție dedicată restaurării picturilor din patrimoniul muzeului, care include și un Grigorescu: „Dorobanțul”, descris ca o lucrare de mari dimensiuni.
De ce rămâne relevant „Atacul de la Smârdan”
Compoziția lui Nicolae Grigorescu este legată de experiența directă a artistului pe frontul Războiului de Independență (1877–1878), unde a activat ca pictor al campaniei românești din Bulgaria. Crochiurile și schițele realizate în teren au stat la baza marilor sale compoziții cu temă istorică, iar această ancorare în realitatea vremii este unul dintre elementele invocate frecvent în discuțiile despre valoarea lucrării.
În acest context, apariția variantei realizate de Emilian Lăzărescu este prezentată ca un episod care depășește strict zona licitațiilor: readuce în discuție circulația motivelor vizuale și felul în care o imagine canonică este reluată, reinterpretată sau reprodusă, inclusiv de artiști din generațiile următoare.
Replica din 1903 și expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță
Cornel Constantin Ilie a comentat și gestul artistic al lui Emilian Lăzărescu, subliniind dificultatea transpunerii, la o scară mai mică, a unei compoziții complexe și faptul că apropierea de opera lui Grigorescu indică, în același timp, o relație de admirație și un exercițiu tehnic solicitant.
Lucrarea atribuită lui Emilian Lăzărescu poate fi văzută în expoziția dedicată Licitației de Primăvară, organizată la Palatul Cesianu-Racoviță. Programul de vizitare anunțat este zilnic, de luni până duminică, între orele 10:00 și 20:00, iar intrarea este gratuită.
Comentariul va fi postat dupa aprobare