România intră într-o etapă importantă pentru dezvoltarea comunităților de energie, după o perioadă în care discuția a fost dominată mai ales de concepte, definiții și promisiuni legislative. Tema a fost în centrul conferinței „ALTREAL: Comunitățile de Energie – Viitorul Prosumatorilor, al Companiilor și al Administrațiilor Locale”, unde reprezentanți ai autorităților, ai sectorului bancar și ai companiilor din energie au discutat despre ceea ce urmează: trecerea de la interes și intenții la proiecte concrete, cu finanțare, infrastructură și modele operaționale clare.
Unul dintre mesajele centrale ale evenimentului a fost că, în acest moment, există simultan mai multe condiții care până recent nu erau aliniate: o bază legislativă în curs de operaționalizare, fonduri europene dedicate, proiecte deja pregătite la nivel local și o disponibilitate declarată a sectorului financiar de a susține implementarea. În practică, asta înseamnă că 2026 ar putea fi anul în care primele comunități de energie cu adevărat funcționale încep să apară în România.
170 de milioane de euro pentru primele proiecte
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul conferinței, Programul Tranziție Justă pune la dispoziție 170 de milioane de euro pentru proiecte de energie verde și comunități de energie în șase județe considerate prioritare: Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova, Mureș și Galați, cu includerea Văii Jiului. Finanțarea este gândită pentru investiții care pot cuprinde instalații fotovoltaice, sisteme de stocare, pompe de căldură, panouri termice și infrastructură electrică locală.
Un element important pentru potențialii beneficiari este gradul ridicat de sprijin public. În forma prezentată la conferință, finanțarea poate acoperi până la 98% din costurile eligibile, ceea ce reduce semnificativ bariera de intrare pentru administrații locale, comunități și alți actori care nu au experiență anterioară în proiecte energetice de mare dimensiune.
Constantin Saragea, reprezentant al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a insistat pe ideea că pregătirea documentațiilor și coordonarea timpurie cu operatorii de distribuție vor face diferența între proiectele care rămân pe hârtie și cele care ajung să fie implementate. Mesajul este relevant mai ales pentru autoritățile locale, care au început deja să lucreze la aplicații și la structuri de parteneriat.
De la prosumatori individuali la modele locale de consum și distribuție
Dincolo de componenta de finanțare, conferința a încercat să repoziționeze discuția despre comunitățile de energie. Nu este vorba doar despre extinderea numărului de prosumatori sau despre montarea de panouri fotovoltaice pe clădiri publice și private, ci despre apariția unor structuri locale în care producția, stocarea și consumul de energie sunt gestionate mai inteligent și mai aproape de utilizatorul final.
Tudor Roșca, din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a vorbit despre posibilitatea ca aceste comunități să nu se limiteze la energia electrică, ci să includă și soluții de energie termică și mecanisme integrate de management al consumului. În această logică, comunitatea de energie devine nu doar un instrument tehnic, ci și unul de dezvoltare locală, cu efecte asupra costurilor, emisiilor și accesului la energie.
Sărăcia energetică, una dintre temele majore ale discuției
Un alt punct important al conferinței a fost legătura dintre comunitățile de energie și problema sărăciei energetice. Reprezentanții Asociației Energia Inteligentă au susținut că o parte semnificativă a gospodăriilor din România se confruntă cu dificultăți în plata facturilor, iar în unele zone accesul la energie rămâne o problemă concretă, nu doar statistică.
Monica David a atras atenția asupra faptului că sărăcia energetică afectează direct viața comunităților și șansele lor de dezvoltare. În acest context, comunitățile de energie sunt prezentate ca un posibil mecanism prin care costurile pot fi reduse, iar energia produsă local poate fi utilizată mai eficient în interiorul aceleiași comunități.
În cadrul conferinței au fost prezentate și estimări potrivit cărora facturile gospodăriilor ar putea scădea semnificativ, iar IMM-urile ar putea obține economii relevante la costurile energetice. Aceste cifre trebuie privite, totuși, ca proiecții discutate în cadrul evenimentului și nu ca rezultate deja validate la scară largă în România.
Băncile spun că proiectele sunt bancabile
Poate cel mai important semnal pentru piață a venit din zona finanțării private. Reprezentanții băncilor prezenți la conferință au afirmat că există apetit pentru finanțarea proiectelor de comunități de energie, inclusiv prin formule mixte care combină granturi europene, credit bancar și contribuție proprie.
Valentina Neagoe, din partea ProCredit Bank, a prezentat exemple de produse financiare dedicate investițiilor în autoconsum pentru IMM-uri și a vorbit despre structuri de finanțare extinse, inclusiv pentru proiecte fotovoltaice de dimensiuni mai mari. Dan Stănică, de la TBI Bank, a pus accent pe viteza accesului la finanțare și pe posibilitatea unor soluții rapide pentru companii mici și mijlocii.
Mesajul comun al finanțatorilor a fost că proiectele bine construite, cu fluxuri financiare predictibile și cu o structură clară a beneficiarilor, pot intra într-o logică bancabilă. Cu alte cuvinte, problema nu mai pare să fie lipsa banilor, ci calitatea proiectării și capacitatea de execuție.
Provocarea reală: proiectarea și operarea corectă
Intervențiile companiilor din industrie au mutat accentul de pe idee pe execuție. Reprezentanții PPC Energie, ENGIE Building Solutions, Darcom Energy și Stratospark au subliniat că succesul comunităților de energie depinde de proiectarea corectă a sistemelor, de integrarea producției cu stocarea și consumul și de existența unor instrumente reale de management energetic.
Din această perspectivă, comunitățile de energie nu sunt simple instalații distribuite, ci ecosisteme tehnice și contractuale complexe. Ele presupun un echilibru între infrastructură, software, reguli de repartizare a beneficiilor și colaborarea între membrii comunității. Dacă acest echilibru lipsește, chiar și o investiție bine finanțată riscă să producă mai puține beneficii decât cele estimate.
Un alt aspect interesant semnalat la conferință este schimbarea de comportament a consumatorilor. Potrivit unor companii din piață, utilizatorii care ajung să monitorizeze direct producția de energie tind să își adapteze consumul la intervalele de producție maximă. Comunitățile de energie ar putea accelera exact acest tip de comportament, pentru că permit o mai bună corelare între producție și consum.
Asigurarea și managementul riscului intră în ecuație
Pe măsură ce proiectele devin mai mari și mai interconectate, apare și o dimensiune mai puțin discutată în spațiul public: riscul. Reprezentanții Marsh România și Otto Broker au subliniat că aceste structuri energetice distribuite au nevoie de o abordare profesionistă a riscului, încă din faza de proiectare.
În practică, o comunitate de energie presupune mai mulți membri, mai multe tipuri de infrastructură, interdependențe operaționale și un grad ridicat de digitalizare. Toate acestea înseamnă că asigurarea și consultanța de risc nu mai sunt elemente secundare, ci părți integrate ale proiectului.
Valea Jiului, posibil prim exemplu la scară teritorială
Unul dintre cele mai concrete exemple prezentate la conferință a fost cel al Văii Jiului, regiune aflată în proces de restructurare economică după retragerea industriei miniere. Alexandru Kelemen, din partea Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, a declarat că documentațiile tehnice sunt într-un stadiu avansat și că toate cele șase unități administrativ-teritoriale din zonă sunt implicate în parteneriat.
Dacă proiectul va merge mai departe în ritmul anunțat, Valea Jiului ar putea deveni unul dintre primele exemple relevante de implementare teritorială a unei comunități de energie în România. Dincolo de valoarea simbolică, un asemenea caz ar putea deveni un model de referință pentru alte zone eligibile.
Ce urmează
Conferința ALTREAL a arătat că discuția despre comunitățile de energie a ieșit din faza exclusiv teoretică. În același timp, rămâne clar că succesul nu va depinde doar de existența fondurilor sau de interesul declarat al actorilor implicați. România are nevoie, în următoarele luni, de proiecte bine pregătite, de reguli aplicabile fără ambiguități și de colaborare reală între autorități, finanțatori, operatori de rețea și beneficiari.
Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, 2026 ar putea marca începutul unei piețe funcționale pentru comunitățile de energie. Dacă nu, există riscul ca un moment favorabil, în care legislația, finanțarea și interesul pieței par să se întâlnească, să fie ratat din nou în etapa implementării.
Comentariul va fi postat dupa aprobare