Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis marți, 7 aprilie 2026, retragerea licenței audiovizuale a postului Realitatea Plus, după ce televiziunea nu a achitat 28 de amenzi din 2024, în valoare totală de 605.000 de lei. Decizia a fost votată în unanimitate de membrii prezenți și este executorie, chiar dacă poate fi contestată în instanță. Societatea care operează postul, PHG MEDIA-INVEST SRL, mai deține licențele a două televiziuni — Realitatea Star și Realitatea Sportiva — ceea ce ridică imediat o întrebare: va recurge trustul la aceste licențe pentru a-și continua emisia, repetând artificiul folosit deja în 2019?
Prima reacție a Ancăi Alexandrescu
Ce spune Legea Audiovizualului
Când se închide Realitatea Plus
Realitatea Star și Realitatea Sportiva: licențe de rezervă?
Realitatea Plus, cel mai sancționat post din România
Istoria televiziunii: de la Realitatea TV la Realitatea Plus
Cum s-a derulat ședința CNA
În cadrul ședinței publice de marți, CNA a analizat situația amenzilor neplătite de posturile de televiziune din România pentru perioada ianuarie 2024 – septembrie 2025. Raportul prezentat a evidențiat că PHG Media Invest, societatea care operează Realitatea Plus, acumulase 28 de amenzi neachitate din 2024, totalizând 605.000 de lei — echivalentul a aproximativ 118.700 de euro —, deși amenzile din 2025 fuseseră plătite abia pe 14 februarie 2026, după ce CNA trimisese o notificare de avertizare.
CNA a acordat o pauză de o oră, între 13:00 și 14:00, pentru ca reprezentanții postului să poată aduce dovezile de plată. La reluarea ședinței, avocatul televiziunii, Ioan Georgescu, a prezentat ordine de plată pentru unele dintre amenzi, însă documentele purtau data de 7 aprilie 2026 — chiar ziua ședinței —, ceea ce a confirmat că sumele nu fuseseră achitate anterior. Situația a degenerat în acuzații directe: Valentin Jucan, vicepreședintele CNA, l-a acuzat pe avocatul postului că a indus în eroare Consiliul, la care Ioan Georgescu a răspuns că a transmis doar ce știa de la client.
Membrul CNA Mircea Toma a precizat că instituția avertizase Realitatea Plus încă din februarie 2026 să-și regularizeze situația, subliniind că nu au trecut ore, ci luni de zile fără nicio plată pentru datoriile din 2024. Reprezentantul departamentului juridic al CNA a subliniat, de asemenea, că deși amenzile sunt contestate în instanță, PHG Media nu solicitase și suspendarea obligației de plată: „Practic, nefiind suspendate prin intermediul instanței de judecată, există obligația de a executa de bunăvoie aceste amenzi."
Prima reacție a Ancăi Alexandrescu
Anca Alexandrescu, prezentatoarea principalei emisiuni din primetime a postului, a intervenit în direct și a anunțat că decizia va fi contestată în instanță. Aceasta a susținut că este vorba de „mișcări ale sistemului, care este disperat, simte că îi fuge pământul de sub picioare și folosește toate dimensiunile puterii pe care le are pentru a se menține la putere și pentru a ține îngenuncheat poporul român." Alexandrescu a mai afirmat că Realitatea Plus era singura platformă unde Călin Georgescu putea lua cuvântul în mod regulat și a văzut o legătură directă între această decizie și ridicarea controlului judiciar al fostului candidat.
Realizatoarea a anunțat că postul „va continua să emită online", însă Valentin Jucan a contrazis-o explicit: decizia de retragere a licenței va fi transmisă atât operatorilor de cablu, cât și furnizorilor de internet, astfel că emisia online nu va putea continua în mod legal. Moderatorii postului au susținut, de asemenea, că membrii CNA nu au luat în considerare un certificat fiscal eliberat de ANAF care ar dovedi că firma nu are datorii la stat — argument respins de instituție, întrucât amenzile audiovizuale și obligațiile fiscale reprezintă categorii juridice distincte.
Liderul AUR, George Simion, a reacționat rapid, declarând că „lovitura de stat merge mai departe." Decizia CNA a polarizat rapid spațiul public, postul prezentând măsura ca pe un act politic, în vreme ce instituția de reglementare a invocat exclusiv aplicarea legii audiovizualului.
Ce spune Legea Audiovizualului
Temeiul legal al deciziei este articolul 57 alineatul (1) litera d) din Legea Audiovizualului nr. 504/2002, care prevede că licența audiovizuală analogică se retrage dacă titularul nu depune la Consiliu, în termen de șase luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia. Norma nu face distincție între situații atenuante sau procese aflate pe rol — chiar dacă există litigii pe fond, acestea nu suspendă obligația de plată.
Președintele CNA, Valentin Jucan, a declarat pentru G4Media că decizia administrativă este executorie imediat, indiferent de contestațiile care vor fi depuse ulterior în instanță. „Chiar dacă există procese pe fond, ele nu suspendă plata lor. Noi chiar în timpul ședinței am început să primim plăți, dar asta nu înseamnă că legea nu a fost încălcată", a precizat Jucan.
Când se închide Realitatea Plus
Postul trebuie să își înceteze emisia după ce primește informarea oficială din partea CNA. „Postul își va înceta emisia după ce vom redacta decizia și o vom trimite către operatorii de cablu și furnizorii de internet", a declarat Valentin Jucan pentru G4Media. Deținătoarea licenței audiovizuale este societatea PHG MEDIA-INVEST SRL, al cărei asociat unic este Păcuraru Daniela Madi, soția omului de afaceri Maricel Păcuraru.
Realitatea Plus a obținut licența de la CNA în ianuarie 2013, dar a început să emită efectiv din 2015. Din 1 noiembrie 2019, televiziunea a preluat structura și emisia fostului post Realitatea TV, după ce acesta din urmă intrase în faliment și îi fusese retrasă licența tot de către CNA, din cauza datoriilor fiscale. Propunerea de retragere a licenței a fost votată în unanimitate de membrii prezenți: Valentin Jucan, Monica Gubernat, Dorina Rusu, Daniel Bârsan, Ionel Palăr, Mircea Toma și Vasile Bănescu, în timp ce membrii Georgică Severin și Lucian Dindirică s-au retras din sală înainte de momentul votului.
Realitatea Star și Realitatea Sportiva: licențe de rezervă?
Societatea PHG MEDIA-INVEST SRL deține, pe lângă licența Realitatea Plus, și licențele audiovizuale ale posturilor Realitatea Star și Realitatea Sportiva, ambele obținute de la CNA în iunie 2020 și lansate oficial pe 1 decembrie 2021. Realitatea Star este un canal cu profil mixt, care a experimentat de-a lungul timpului mai multe formate — de la emisiuni mondene și talk-show politic până la retransmisii parțiale ale grilei postului principal —, fără a fi preluat de toți operatorii de cablu din România. Realitatea Sportiva este dedicată conținutului sportiv și funcționează în același ecosistem editorial controlat de familia Păcuraru.
Chiar în momentul redactării acestui articol, Realitatea Star transmitea în direct emisia postului principal — o practică obișnuită în grila sa, care capătă însă o cu totul altă semnificație juridică în contextul în care licența Realitatea Plus tocmai fusese retrasă. Se pune astfel, în mod firesc, întrebarea dacă trustul va folosi licențele Realitatea Star sau Realitatea Sportiva ca platformă de continuitate pentru emisia postului de știri, repetând manevra din 2019, când Realitatea TV dispăruse de pe ecrane și emisia migrase pe licența Realitatea Plus.
Instituția de reglementare are, în principiu, instrumentele legale necesare pentru a interveni și în cazul celorlalte posturi din trust, dacă se dovedește că acestea sunt folosite pentru a eluda decizia pronunțată marți. Rămâne de văzut dacă CNA va acționa preventiv sau va aștepta să constate o încălcare explicită, înainte de a lua măsuri suplimentare față de Realitatea Star și Realitatea Sportiva.
Realitatea Plus, cel mai sancționat post din România
În ultimii ani, Realitatea Plus a acumulat un număr record de amenzi și somații din partea CNA, devenind postul cu cele mai multe sancțiuni din peisajul audiovizual românesc. Investigații recente, inclusiv cele realizate de Recorder, documentează o practică editorială sistematică de dezinformare și campanii de linșaj mediatic, sancționate repetat de autoritatea de reglementare. Strategia postului pare să fi tratat amenzile mai degrabă ca pe niște costuri operaționale asumate, nu ca pe sancțiuni menite să descurajeze încălcările legii.
Printre cele mai semnificative sancțiuni se numără o amendă de 200.000 de lei în februarie 2025 — maximul legal prevăzut —, aplicată pentru prezentarea repetată a unui candidat drept „președintele ales" înainte de finalizarea procesului electoral. O altă amendă de 100.000 de lei a vizat emisiunea „Culisele Statului Paralel", după difuzarea unui videoclip preluat de pe TikTok cu coloana sonoră modificată, menit să inducă în eroare publicul cu privire la un demers politic. CNA a decis, de asemenea, în primăvara anului 2026, ca postul să difuzeze timp de trei ore, pe 1 aprilie, numai textul deciziei de sancționare — o măsură extremă la care instituția recurge doar în cazul încălcărilor grave și repetate.
La acestea se adaugă amenzi de 50.000 de lei pentru atacuri la adresa unor persoane publice, inclusiv Gigi Becali și Gelu Vișan, dar și sancțiuni mai mici pentru emisiuni în care acuzații grave au fost formulate fără ca persoanele vizate să fie informate sau să li se ofere dreptul la replică. Controlul Direcției Antifraudă din cadrul ANAF din luna martie 2026 a adăugat un alt strat de presiune asupra trustului: inspectorii au identificat obligații fiscale restante de peste 8 milioane de lei și au constatat că aproximativ 6 milioane lei fuseseră achitate indirect, prin intermediul unei alte societăți din același grup, confirmând, în opinia autorităților, existența unor „circuite artificiale" menite să protejeze activele în fața executărilor silite.
Gold FM, aceeași soartă
Tot în ședința de marți, CNA a retras și licența postului de radio Gold FM, controlat de familia fostului politician Cozmin Gușă. Motivul este identic: neachitarea a cinci amenzi în termenul legal de șase luni, conform aceleiași prevederi din Legea Audiovizualului. Decizia privind Gold FM a fost anunțată de președintele CNA, Valentin Jucan, concomitent cu cea referitoare la Realitatea Plus, ambele făcând parte din același raport privind radiodifuzorii cu amenzi restante.
Contextul mai larg arată o linie consecventă a CNA în aplicarea sancțiunilor financiare: în anul anterior, alte trei posturi — Global News, Melos și Linkpress TV — dispăruseră de pe piață din aceleași motive, confirmând că autoritatea de reglementare aplică uniform prevederile legale, indiferent de notorietatea radiodifuzorului.
Precedentul OTV
Cazul Realitatea Plus nu este fără precedent în istoria audiovizualului românesc. În 2013, CNA a retras licența postului OTV, deținut de Dan Diaconescu, pentru același motiv: neachitarea amenzilor aplicate în anii 2009, 2010, 2011 și 2012, datorii care depășeau un milion de lei. Decizia CNA din acel moment cita explicit prevederile articolului 57 alineatul (1) litera d) din Legea Audiovizualului, aceeași normă invocată marți în cazul Realitatea Plus și Gold FM.
Precedentul OTV a demonstrat că retragerea licenței pentru neplata amenzilor este o măsură legală fermă, aplicabilă indiferent de audiența sau notorietatea unui post, și că instituția nu negociază conținutul legii chiar și atunci când postul vizat are un public fidel și vocal. Societatea vizată în 2013 era S.C. OCRAM TELEVIZIUNE S.R.L., titulara licenței audiovizuale nr. S-TV 78.6/05.02.2004 pentru postul OTV.
Istoria televiziunii: de la Realitatea TV la Realitatea Plus
Lansat în 2001 de Silviu Prigoană ca primul post de știri 24/24 din România, Realitatea TV a marcat o etapă importantă în evoluția presei audiovizuale autohtone. De-a lungul celor aproape două decenii de existență, postul a trecut prin mai mulți proprietari — Sorin Ovidiu Vîntu, Elan Schwartzenberg, Cozmin Gușă, Maricel Păcuraru —, fiecare perioadă aducând atât momente de audiențe ridicate, cât și scandaluri editoriale.
Istoria Realitatea TV s-a încheiat în noiembrie 2019, când CNA i-a retras licența după ani de insolvență și datorii fiscale uriașe acumulate de firma Realitatea Media. Patronatul a recurs la un artificiu pentru a asigura continuitatea difuzării: emisia a migrat pe licența Realitatea Plus, un post deținut la acea vreme de Cozmin Gușă, care îl obținuse în 2015. Redacția și grila de programe s-au transferat integral pe noua licență, iar din 1 noiembrie 2019, Realitatea Plus a preluat complet moștenirea editorială a fostei televiziuni de știri.
Trustul media Realitatea reunea, până marți, posturile Realitatea Plus, Realitatea Star și Realitatea Sportiva, toate trei operate prin societatea PHG MEDIA-INVEST SRL, condusă de Păcuraru Daniela Madi. Televiziunea este controlată de Maricel Păcuraru, identificat de G4Media drept finanțator al campaniei AUR. Odată cu retragerea licenței Realitatea Plus, viitorul celorlalte două posturi din trust și modul în care acestea vor fi utilizate în perioada imediat următoare rămân principalele semne de întrebare.
Cine este Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus
Maricel Păcuraru este o figură controversată a mediului de afaceri românesc, originar din Galați, care și-a construit influența prin rețele complexe de firme. Parcursul său a fost marcat de probleme juridice majore: pe 3 noiembrie 2014, a fost condamnat definitiv la 4 ani de detenție pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani în dosarul „Poșta Română", alături de fostul director general al Poștei Române, Mihai Toader, pentru un prejudiciu de peste 14,3 milioane de lei. În mai 2025, Curtea de Apel București a respins definitiv contestația DNA și a menținut sentința de anulare a condamnării lui Păcuraru, pe motiv că infracțiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară fusese dezincriminată.
După eliberare, Păcuraru și-a consolidat controlul asupra Realitatea Plus printr-o structură de management de tip familial, cu implicarea fiicelor sale în roluri editoriale și strategice. Concentrarea puterii editoriale în mâinile unui proprietar cu un astfel de parcurs juridic a ridicat întrebări constante cu privire la independența jurnalistică a postului și la modul în care platforma media a fost utilizată în dispute politice și economice.
Trustul Realitatea rămâne unul dintre cele mai controversate grupuri media din România, cu un istoric de sancțiuni audiovizuale, investigații fiscale și acuzații de dezinformare sistematică. Decizia CNA din 7 aprilie 2026 marchează un punct de inflexiune major, dar întrebarea dacă postul va dispărea cu adevărat de pe ecrane — sau va găsi un nou artificiu pentru a-și continua emisia pe licențele Realitatea Star sau Realitatea Sportiva — rămâne, deocamdată, fără răspuns.
Comentariul va fi postat dupa aprobare