Premiile Gopo 2026 intră în linie dreaptă odată cu anunțarea nominalizărilor pentru ediția aniversară cu numărul 20. În cursa pentru trofee au intrat 124 de filme românești lansate în 2025, iar competiția din acest an conturează un tablou divers, în care ficțiunea, documentarul și debutul își dispută atenția unei industrii care se pregătește pentru gala din 4 mai.
- O ediție aniversară cu 124 de filme în cursă
- Cum arată topul filmelor cu cele mai multe nominalizări
- Cine intră în cursa pentru Cel mai bun film
- Nominalizările importante la regie și interpretare
- Documentar și debut: alte două categorii-cheie
- Premiul Special Gopo pentru echipa VFX din Cravata galbenă
O ediție aniversară cu 124 de filme în cursă
Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc a anunțat nominalizările pentru ediția din 2026 a Premiilor Gopo, după ce două jurii de preselecție au analizat 124 de producții românești. Este vorba despre lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje lansate în 2025 în cinematografe, la festivaluri sau pe platforme de streaming.
Gala din acest an are și o încărcătură simbolică suplimentară, pentru că marchează ediția cu numărul 20 a premiilor. Dincolo de miza trofeelor, selecția funcționează și ca o radiografie a cinemaului românesc din ultimul an, cu accent pe diversitate de formate și teme.
Cum arată topul filmelor cu cele mai multe nominalizări
Dinți de lapte este filmul care pornește din pole position în cursa din acest an, cu 12 nominalizări. În urma lui vin Nu mă lăsa să mor, cu 9 nominalizări, și Cravata galbenă, cu 8.
Comatogen și Kontinental ’25 completează grupa producțiilor puternic prezente în selecție, fiecare cu câte 7 nominalizări. Distribuția aceasta arată o competiție relativ echilibrată, fără un singur titlu care să monopolizeze clar ediția.
Cine intră în cursa pentru Cel mai bun film
La categoria Cel mai bun film de lungmetraj au fost nominalizate cinci producții: Comatogen, regizat de Igor Cobileanski, Dinți de lapte, regizat de Mihai Mincan, Kontinental ’25, semnat de Radu Jude, Nu mă lăsa să mor, în regia lui Andrei Epure, și documentarul Tata, realizat de Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc.
Prezența documentarului Tata în această categorie este una dintre notele interesante ale selecției. Ea arată că, și în 2026, granița dintre ficțiune și documentar rămâne permeabilă atunci când impactul artistic și forța subiectului sunt suficient de puternice.
Nominalizările importante la regie și interpretare
La categoria Cea mai bună regie au fost nominalizați Igor Cobileanski pentru Comatogen, Mihai Mincan pentru Dinți de lapte, Radu Jude pentru Kontinental ’25, Andrei Epure pentru Nu mă lăsa să mor și Tudor Giurgiu pentru Pădurea de molizi.
La Cea mai bună actriță într-un rol principal intră în cursă Daniela Nane pentru Comatogen, Ilinca Hărnuț pentru Ink Wash, Eszter Tompa pentru Kontinental ’25, Cosmina Stratan pentru Nu mă lăsa să mor și Coca Bloos pentru Pădurea de molizi.
La categoria Cel mai bun actor într-un rol principal, nominalizații sunt Daniel Popa pentru Clasat, Andrei Aradits pentru Comatogen, Ben Schnetzer pentru interpretarea tânărului Sergiu Celibidache din Cravata galbenă și Mircea Andreescu pentru Pădurea de molizi.
Documentar și debut: alte două categorii-cheie
La categoria Cel mai bun film documentar au fost nominalizate CALIU: Nicidecum altceva, ce să fac altceva, Mica Sirie, Tata, TWST / Things We Said Today și Viitor luminos. Selecția pune alături filme cu teme și stiluri foarte diferite, ceea ce face cursa greu de anticipat.
Pentru trofeul de Cel mai bun film de debut concurează Catane, Clasat, Ink Wash, Nu mă lăsa să mor, Tata și Viitor luminos. Categoria rămâne una dintre cele mai interesante tocmai pentru că aduce în prim-plan cineaști aflați la început de drum, dar deja vizibili în peisajul filmului românesc.
Premiul Special Gopo pentru echipa VFX din Cravata galbenă
Separat de cursa principală a nominalizărilor, Premiul Special Gopo din 2026 merge către Sebastian Cosor și Ștefan Popescu, fondatorii studioului Safe Frame, pentru contribuția lor la realizarea efectelor vizuale din Cravata galbenă. Distincția mută atenția spre una dintre zonele mai puțin vizibile publicului larg, dar esențiale în construcția unui film de epocă și de reconstrucție biografică.
Cei doi au lucrat timp de trei ani la dezvoltarea proiectului, iar filmul include 1.200 de cadre, dintre care aproximativ o treime au beneficiat de intervenții VFX. Echipa extinsă a reunit 35 de artiști din România, Republica Moldova și Muntenegru și a contribuit la reconstruirea unor spații precum Titania Palast din Berlin sau Basilica San Marco din Veneția, deși filmările au avut loc integral în București.
Premiul funcționează și ca o recunoaștere a maturizării industriei locale de post-producție. Într-un cinema în care atenția se duce adesea spre regie, joc actoricesc și scenariu, această distincție amintește că multe dintre universurile de pe ecran sunt făcute posibile de munca unor echipe care rămân, de cele mai multe ori, în afara reflectorului.
Ce urmează până la gala din 4 mai
În perioada următoare, peste 700 de profesioniști activi din industria autohtonă de film sunt invitați să voteze câștigătorii trofeelor Gopo 2026. Mecanismul de vot este asigurat de PwC România, partener al evenimentului încă din 2011.
Până la gala aniversară din 4 mai, rămâne de văzut dacă filmul cu cele mai multe nominalizări va confirma așteptările și la votul final. Cert este că ediția din acest an propune o competiție mai variată decât în alți ani și oferă, în același timp, un semnal clar despre direcțiile în care se mișcă filmul românesc.
Comentariul va fi postat dupa aprobare