Prima ediție a PwC Romania Technology Summit a adus în același spațiu specialiști în tehnologie ai PwC și invitați din mediul de afaceri pentru a analiza stadiul adoptării inteligenței artificiale în companiile din România. Concluzia comună a fost că AI a depășit faza de promisiune tehnologică și a intrat în zona priorităților de business, iar organizațiile care întârzie adoptarea riscă să piardă teren față de competitori care acționează mai rapid.
Studiul PwC: doar 2% din firme au o strategie AI completă
Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie PwC România, a prezentat date preliminare dintr-un studiu regional realizat de PwC privind utilizarea AI de către companii, urmând să fie lansat în cursul lunii mai. Cifrele indică un decalaj semnificativ între discursul despre AI și implementarea efectivă: doar 2% dintre companiile din România au declarat că dețin o strategie completă, aprobată, care include și indicatori pentru măsurarea beneficiilor aduse de inteligența artificială. Aproape 80% dintre respondenți nu folosesc sisteme bazate pe AI pentru luarea deciziilor.
Voicilă a identificat trei bariere principale care frânează adoptarea: dificultatea în măsurarea beneficiilor investițiilor, lipsa de personal calificat și constrângerile bugetare. El a subliniat că provocarea nu este în primul rând tehnologică, ci una de leadership, deoarece întrebarea relevantă nu mai este dacă organizațiile vor investi în AI, ci dacă deciziile sunt luate cu viteza necesară acestui moment. Companiile care vor trece din faza de experimentare la cea de execuție pot recupera decalajul și se pot poziționa printre liderii pieței locale.
AI ca transformare de business, nu proiect IT
Lilia Christofi, EMEA Data and AI Financial Services Partner, PwC UK, a argumentat că transformarea cu ajutorul AI nu aparține departamentului IT, ci trebuie asumată la nivelul întregii conduceri executive, cu aliniere între CEO, COO și CIO. Potrivit acesteia, organizațiile care nu pornesc cu metrici clare, cu suficientă ambiție și cu o viziune susținută de top management riscă să rateze rezultatele așteptate din programele de AI. Miza principală nu este productivitatea în sine, ci capacitatea de a genera venituri noi și avantaje competitive.
Christofi a atras atenția și asupra unui model de lucru care limitează câștigurile reale: tendința de a păstra permanent un angajat „în buclă" pentru fiecare proces automatizat. Această abordare reduce semnificativ câștigurile de productivitate și împiedică apariția unor noi fluxuri de venit. Modelul spre care evoluează companiile este unul în care angajatul nu mai execută fiecare pas al unui proces, ci supraveghează excepțiile, gestionează escaladările și adaugă valoare strategică, mutând accentul de pe proces pe rezultat.
Pentru a crea valoare reală la scară enterprise, Christofi a descris necesitatea construirii unor modele reutilizabile, integrate în platforme agentice, capabile să conecteze cunoașterea instituțională cu datele interne. Implementarea unor cazuri de utilizare izolate nu este suficientă; companiile au nevoie de fundații comune care să poată fi reutilizate pentru monitorizarea performanței, a conformității și a deciziilor în diferite funcții executive.
Microsoft: România, pe locul 62 din 147 de țări la adopția AI
Barbora Paulovic Deckerova, Președinte Microsoft Europa Centrală și Asia Centrală, a prezentat date din Raportul Microsoft AI Diffusion, care acoperă 82 de țări. Conform acestuia, România se află pe locul 62 din 147 de țări la adopția AI — o poziție de mijloc de clasament, depășită de mai multe țări din Europa de Est, printre care Ungaria, Cehia, Polonia și Bulgaria, toate situate în top 30. Mai îngrijorător decât poziția în sine este ritmul: România înregistrează o creștere anuală a adopției AI de 0,9%, față de un ritm de patru ori mai rapid în țările de top.
Paulovic Deckerova a indicat că AI a depășit stadiul de investiție strategică opțională și a devenit o așteptare a angajaților, în special a celor care intră acum pe piața muncii. Tinerii angajați se așteaptă ca sarcinile repetitive și administrative să fie automatizate, iar companiile care nu oferă acest tip de mediu riscă să piardă oamenii cu performanțe ridicate. Potrivit acesteia, transformarea cu AI începe de obicei în punctele în care angajații pierd cel mai mult timp cu activități fără valoare adăugată — pregătiri redundante, căutări repetitive și muncă birocratică.
Banca Transilvania: 1,5 milioane de clienți interacționează cu chatbotul AI
George Călinescu, CFO Banca Transilvania, a prezentat experiența celei mai mari bănci din România în implementarea AI, atât în relația cu clienții, cât și în procesele interne. În aplicația BT Pay, chatbotul a ajuns de la aproximativ 30.000 de clienți și 100.000 de interacțiuni în 2023 la peste 1,5 milioane de clienți care utilizează sistemul. Datele interne arată că 80% dintre interacțiuni se finalizează direct, fără a fi necesară transferarea către un alt nivel de suport.
Călinescu a descris procesul de construire a încrederii ca pe un element central al întregii transformări, atât în relația cu clienții, cât și în interiorul organizației. Instrumentele au fost testate riguros înainte de lansare, pentru a garanta acuratețea răspunsurilor oferite clienților. În plan intern, banca a organizat peste 200 de sesiuni de training dedicate utilizării AI, la care au participat mii de angajați, completate de implicarea directă a managementului în discuțiile cu echipele despre experiențele proprii de utilizare a acestor instrumente.
Comentariul va fi postat dupa aprobare