Tinerii și dezinformarea online: ce cred adolescenții despre știrile false și cum pot fi ajutați

Bogdan Chirea
0


Dezinformarea este prezentă în toate aspectele vieții online – de la produse false, la postări înșelătoare pe rețelele sociale și informații eronate despre sănătate sau politică. Impactul acesteia depășește nivelul opiniilor și afectează comportamentele oamenilor, influențând alegerile electorale sau deciziile legate de vaccinare.


Într-un mediu digital unde oricine poate crea și distribui conținut fără verificări riguroase, dezinformarea se răspândește rapid. Acest aspect devine cu atât mai important cu cât tot mai mulți tineri folosesc social media drept sursă principală de informare și motor de căutare.


Ce înțeleg adolescenții despre dezinformare?

Un raport din 2022 al autorității britanice de reglementare în domeniul media, Ofcom, arată că doar 11% dintre tinerii cu vârste între 11 și 17 ani puteau recunoaște în mod fiabil semnele unei postări autentice. Deși folosesc frecvent platformele sociale, mulți adolescenți întâmpină dificultăți în evaluarea corectitudinii informațiilor consumate.


Într-un studiu realizat prin focus grupuri cu 37 de tineri cu vârste între 11 și 14 ani, cercetătoarea Yvonne Skipper a constatat că aceștia asociau greșit dezinformarea doar cu evenimente internaționale sau escrocherii online. Ca urmare, credeau că ei nu sunt expuși direct acestui fenomen.


„[Instagramul meu] nu e chiar despre ‘ce se întâmplă în lume’, e doar despre viață”, a spus un participant. Astfel de convingeri îi pot face vulnerabili în fața informațiilor false, pentru că sunt atenți doar în anumite contexte.


Încredere în instinct, nu în surse

Studiul a mai arătat că adolescenții nu verifică informațiile prin compararea cu surse credibile. Mulți se bazează pe intuiție sau pe comentariile altor utilizatori, strategii care nu sunt de încredere. Convingeri de tipul „site-ul pare serios, deci e real” sau „o cunosc pe tipa asta, sigur nu minte” pot facilita acceptarea unor informații false bine prezentate.


Un alt raport Ofcom a arătat că doar 22% dintre adulți reușesc să identifice semnele clare ale unei postări autentice, ceea ce face ca încrederea în părerile altora să fie o strategie riscantă.


Percepția asupra adulților și responsabilitatea combaterii dezinformării

Interesant este că adolescenții îi percep pe bunici ca fiind cei mai ușor de păcălit de știrile false, în timp ce părinții sunt considerați mai pricepuți decât ei în a detecta dezinformarea. Acest rezultat contrazice ideea că tinerii, considerați „nativi digitali”, ar avea un avantaj în fața generațiilor mai în vârstă.


În ceea ce privește responsabilitatea, majoritatea tinerilor nu se simt în măsură să combată activ dezinformarea. Fie consideră că intervențiile lor nu ar avea efect, fie se tem de represalii online sau în viața reală. Ei cred că statul și platformele online ar trebui să intervină pentru a controla fenomenul.


Totuși, unii recunosc că dacă guvernele ar interveni agresiv, acest lucru ar putea fi perceput drept cenzură și ar genera proteste. În schimb, companiile care administrează platformele sociale ar trebui, în viziunea lor, să acționeze pentru protejarea reputației și a utilizatorilor.


Un proiect dedicat educației media pentru adolescenți

În urma acestor constatări, cercetătorii coordonați de Yvonne Skipper au lansat un proiect educațional care colaborează direct cu tinerii pentru a crea resurse adaptate nevoilor lor. Scopul este dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de identificare a dezinformării în mediul online.


Proiectul implică parteneriate cu organizații precum Police Scotland și Education Scotland, pentru a asigura relevanța materialelor dezvoltate, atât pentru tineri, cât și pentru profesori, părinți și alți profesioniști din educație.


Concluzie

Dezinformarea nu afectează doar percepțiile, ci și comportamentele. Tinerii sunt adesea expuși la conținut fals fără a-l recunoaște, mai ales când acesta apare în formate aparent inofensive. Prin educație și colaborare între școală, familie și instituții, adolescenții pot învăța să navigheze online în mod critic și responsabil.


Via Yvonne Skipper, Senior Lecturer in Psychology (Education), University of Glasgow


Trimiteți un comentariu

0Comentarii

Comentariul va fi postat dupa aprobare

Trimiteți un comentariu (0)

#buttons=(Am înțeles!) #days=(30)

Acest website folosește cookie-uri pentru a optimiza experiența de navigare. Vezi
Ok, Go it!