Spania a traversat în august 2025 cel mai sever val de căldură de la debutul măsurătorilor. Fenomenul nu mai este un risc îndepărtat: schimbările climatice afectează direct orașele, sănătatea oamenilor și, tot mai vizibil, prețurile locuințelor.
Un barometru al migrației climatice interne
Deși analiza are în centru Spania, diversitatea climatică a țării o transformă într-un reper pentru migrația internă: estul, sudul și zonele de câmpie sunt tot mai fierbinți și uscate, în timp ce nordul atlantic rămâne mai răcoros. Spre deosebire de migrația internațională, relocarea internă nu are bariere birocratice – dacă oamenii își permit financiar.
Metodologie: 47 de capitale de provincie, 2009–2024
Folosind date de pe cea mai mare platformă imobiliară din Spania, Idealista, studiul a analizat evoluția prețurilor de vânzare și închiriere în 47 de capitale de provincie din Spania continentală între 2009 și 2024, corelând-o cu expunerea la zile de caniculă.
Rezultate-cheie: când temperatura urcă, valoarea coboară
Fiecare zi suplimentară cu peste 35°C este asociată cu o scădere de 1,40 € pe mp la prețurile de vânzare și de 0,0059 € pe mp/lună la chiriile din aceeași provincie.
Exemplu practic: pentru o locuință medie de 120 mp, o singură zi în plus peste 35°C implică o scădere estimată de 168 € la prețul de vânzare și ~0,71 € la chiria lunară.
Raportat la aproximativ 700.000 locuințe aflate pe piață în 2024, aceasta echivalează, per zi caniculară suplimentară, cu ~117,6 milioane € pierdere agregată la vânzări și ~500.000 € la chirii.
Cine câștigă din căldură: nordul și altitudinea
Provincile mai răcoroase înregistrează efectul opus: +2,80 € pe mp la vânzare și +0,012 € pe mp/lună la chirii, ceea ce se traduce, la nivel național, în ~235 milioane € câștiguri la vânzări și ~1 milion € la chirii (per zi caniculară suplimentară), pe fondul repoziționării cererii.
Pe scurt: căldura mută valoare – o reduce în zonele expuse caniculei și o crește în regiunile mai răcoroase, alimentând o formă de „gentrificare climatică”.
De ce contează: locuințe, bugete locale și coeziune socială
Piața locuințelor este sensibilă la riscul climatic. Acolo unde valurile de căldură erodează atractivitatea, scăderea prețurilor afectează nu doar proprietarii, ci și veniturile fiscale locale, investițiile în infrastructură și coeziunea socială. În același timp, presiunea cererii în zonele mai răcoroase poate exclude populația locală din piață, amplificând inegalitățile.
Implicații pentru politici publice și investiții
Integrarea riscului climatic în politici de locuire și finanțe: standarde de eficiență energetică și răcire pasivă, arborare urbană, materiale reflectante, planuri de umbrire și răcire a spațiilor publice, reabilitare termică a clădirilor.
Planificare urbană adaptivă: evaluarea expunerii termice în certificat/eticheta locuinței, hărți urbane de „insule de căldură”, reguli de zonare care favorizează răcirea naturală și accesul la spații verzi.
Protecție pentru rezidenții vulnerabili: programe țintite de sprijin la utilități pe timp de caniculă, scheme anti-dislocare în zonele „refugiu climatic” (locuire accesibilă, instrumente fiscale care atenuează presiunea asupra prețurilor).
Managementul riscului în finanțare: scoruri de risc climatic integrate în creditare și asigurări, pentru a reflecta corect costul expunerii și a orienta capitalul către reabilitare și adaptare.
Concluzie
Întrebarea nu mai este dacă schimbările climatice vor afecta piața imobiliară, ci cum răspundem. Fără politici proactive, inegalitățile se adâncesc, iar pierderile economice cresc. Locuirea durabilă și rezilientă devine condiția de existență a pieței: ceea ce facem astăzi va modela valoarea socială, economică și umană a locuințelor în anii ce vin.
Notă: articol adaptat după un studiu recent (2009–2024) care corelează expunerea la zile cu peste 35°C cu dinamica prețurilor din marile orașe ale Spaniei, pe baza datelor Idealista. Valorile agregate sunt estimări orientative.
Comentariul va fi postat dupa aprobare