Ordonanța cunoscută în spațiul public drept „ordonanța trenuleț” transmite mediului de afaceri un mesaj de posibilă temperare a presiunii fiscale în 2026, după un an marcat de ajustări și incertitudine. În esență, documentul introduce o traiectorie de reducere pentru unele impozite aplicate companiilor, însă păstrează în prim-plan provocarea majoră: reducerea deficitului bugetar într-un ritm compatibil cu angajamentele asumate de România.
Important pentru companii este că o parte dintre măsurile anunțate pentru 2026 funcționează ca un calendar, nu ca o garanție definitivă. În practică, stabilitatea politică și execuția bugetară din primele luni ale anului vor influența dacă direcția de relaxare va fi menținută sau ajustată pe parcurs.
De ce rămâne deficitul bugetar tema centrală
Chiar și în ipoteza unui „respiro” fiscal, consolidarea bugetară nu dispare. Dacă guvernul evită majorări suplimentare de taxe, spațiul de manevră se mută aproape integral pe două direcții: controlul cheltuielilor și îmbunătățirea colectării. Datele publicate de Ministerul Finanțelor pentru execuția bugetară la 11 luni arată o creștere a veniturilor, însă ritmul consolidării rămâne dificil de susținut fără măsuri structurale coerente.
Pe zona de colectare, România continuă să fie indicată în rapoartele europene drept statul cu cel mai mare decalaj de conformare la TVA din Uniunea Europeană, iar estimările privind decalajele de colectare la nivelul altor taxe sugerează că problema nu este doar de cote și baze de impozitare, ci și de administrare fiscală.
Impozitarea companiilor: ce se schimbă în 2026 și ce este anunțat pentru 2027
Pentru 2026, una dintre modificările cu impact este reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), în timp ce pentru 2027 este indicată eliminarea unor impozite introduse în anii anteriori, inclusiv a unor taxe pe cifra de afaceri și a impozitului pe construcții speciale (cunoscut public ca „taxa pe stâlp”). Practic, companiile primesc un semnal de tranziție către o schemă mai puțin apăsătoare pe cifra de afaceri, însă calendarul rămâne expus riscului de revizuire.
În paralel, apar clarificări și limitări privind deductibilitatea unor cheltuieli (de exemplu, pentru anumite servicii și drepturi de proprietate intelectuală în relația cu entități afiliate nerezidente), cu aplicare diferențiată în funcție de dimensiunea companiei și de structura de grup. Pentru firme, aceste ajustări pot influența direct planificarea fiscală și documentarea tranzacțiilor intra-grup.
Microîntreprinderi: cotă unică, plafon mai mic
Pentru microîntreprinderi, direcția anunțată pentru 2026 este simplificarea cotei de impozitare printr-o cotă unică de 1%, concomitent cu reducerea plafonului de încadrare. Efectul combinat este dublu: pentru unele firme, povara efectivă se poate reduce; pentru altele, plafonul mai mic poate împinge compania către regimul de impozitare pe profit mai devreme decât anticipa.
Impozitul pe venit: dividende, câștiguri din investiții și monedă virtuală
Pe segmentul persoanelor fizice, una dintre cele mai sensibile modificări este creșterea impozitului aplicat dividendelor, cu impact direct asupra investitorilor și antreprenorilor care își distribuie profitul. În aceeași zonă intră și ajustări ale impozitării pentru anumite câștiguri din transferul titlurilor de valoare și instrumente financiare, inclusiv în funcție de perioada de deținere.
În ceea ce privește câștigurile din monedă virtuală, regimul de impozitare se înăsprește prin aplicarea cotei standard de 16%, iar tratamentul pierderilor rămâne un element de atenție pentru contribuabili, deoarece nu funcționează similar cu mecanismele de compensare din zona investițiilor clasice.
Impozite locale: presiune mai mare pe terenuri, clădiri și mașini
Un capitol cu potențial impact semnificativ este cel al impozitelor locale. Majorarea valorilor impozabile pe metru pătrat pentru anumite categorii de clădiri și terenuri poate crește factura fiscală anuală, în special pentru companiile cu portofolii extinse de terenuri și pentru contribuabilii din zone unde reevaluările duc la salturi vizibile ale bazei de impozitare.
În plus, valorile impozabile pentru mijloacele de transport pot crește diferențiat în funcție de norma de poluare, iar impozitul special pentru bunurile de mare valoare (imobile și autoturisme) este prevăzut să urce ca procent, într-un context în care însăși baza de impozitare locală se află în creștere.
Concluzie: „stop la taxe” nu înseamnă automat relaxare fiscală
Mesajul pentru 2026 este unul mixt: pe de o parte, există un calendar care indică reducerea sau eliminarea unor impozite introduse recent; pe de altă parte, presiunea deficitului bugetar menține riscul unor corecții, dacă măsurile de colectare și control al cheltuielilor nu produc rezultate rapide. Pentru companii și investitori, relevanța imediată nu este doar lista de cote, ci și probabilitatea de stabilitate a cadrului fiscal pe parcursul anului.
Sursa: informații publice și analize de specialitate, inclusiv date ale Ministerului Finanțelor, rapoarte ale Comisiei Europene și evaluări FMI.
Comentariul va fi postat dupa aprobare