WWF-România marchează în 2026 două decenii de activitate în domeniul conservării naturii, cu un bilanț care include peste 200 de proiecte implementate, aproape 80 de experți în echipă și parteneriate cu șase universități majore, autorități locale, ministere și specialiști internaționali din rețeaua globală WWF. Dincolo de cifre, organizația descrie aceste două decenii ca pe o schimbare structurală în modul în care România înțelege, gestionează și valorifică natura. Astăzi, WWF-România este unul dintre cele mai mari ONG-uri de mediu din țară ca număr de specialiști, operând ca un actor sistemic care aduce la masă expertiză, date și parteneri pentru rezolvarea problemelor legate de biodiversitate și mediu.
„Când am început, în 2006, România se afla sub presiunea aderării la UE, mediul era considerat unul dintre blocaje, iar riscul de a pierde fonduri europene era real și imediat", declară Orieta Hulea, CEO WWF-România și angajată în organizație încă de la înființare, în calitate de biolog. Ea descrie un context în care pădurile erau tăiate necontrolat, habitatele se fragmentau, iar societatea civilă bătea la uși care rareori se deschideau. Conservarea naturii nu era tratată ca o prioritate națională, ci ca o obligație externă, percepută ca un cost, nu ca o investiție.
Păduri și ape
Când WWF-România și-a început activitatea, pădurile virgine ale țării nu apăreau pe nicio hartă și nu beneficiau de nicio protecție legală. După evaluarea a 200.000 de hectare, mai mult de 84.000 de hectare de păduri primare și virgine se află astăzi sub protecție strictă, iar 24.000 de hectare de păduri virgine au fost incluse în Patrimoniul Universal UNESCO. Alte 70.000 de hectare sunt definite ca zone tampon.
Peste 5.000 de actori — autorități locale, comunități, ONG-uri și experți — au devenit parte activă în guvernanța forestieră, iar aproximativ 300.000 de hectare de Păduri cu Înaltă Valoare de Conservare au fost identificate și gestionate cu implicarea comunităților locale. Lemnul mort, eliminat sistematic în trecut, a fost recunoscut ca habitat esențial pentru biodiversitate, iar tradițiile de management „close-to-nature" au fost integrate în politica națională. România a devenit, cu sprijinul WWF, unul dintre liderii europeni în trasabilitatea digitală a lemnului: sistemul SUMAL a înlocuit documentele pe hârtie cu urmărirea în timp real, creat unul dintre cele mai avansate sisteme de transparență forestieră din lume.
Finanțările UE pentru silvicultura prietenoasă cu natura au fost accesibilizate pentru circa 100.000 de hectare de păduri private, iar pentru prima dată în istoria politicii forestiere românești, comunitățile dependente de pădure au fost recunoscute oficial în Codul Silvic și în Strategia Națională pentru Păduri, prin contribuția directă a WWF-România.
Pe râuri și în Delta Dunării, organizația a facilitat semnarea Acordului „Coridorul Verde al Dunării Inferioare" de către ministerele mediului din România, Bulgaria, Moldova și Ucraina, un cadru care prevede protejarea a 935.000 de hectare și restaurarea ecologică a 224.000 de hectare de zone umede. WWF a reconectat 924 de hectare din fosta incintă agricolă Carasuhat la regimul natural al Dunării, un model național de refacere a zonelor umede. La Gârla Mare, peste 400 de hectare de luncă au fost restaurate, oferind habitat pentru 80 de specii protejate și o capacitate de retenție a apei de aproximativ 5 milioane de metri cubi.
„România se află la o răscruce: poate alege calea unui viitor rezilient sau poate recurge la soluții depășite care distrug râuri, păduri și comunități", declară Barbara Bendandi, Director de Conservare al WWF-România. Aceasta subliniază că, ancorată în rețeaua globală WWF — prezentă în peste 100 de țări —, vocea României pentru natură capătă o rezonanță mai largă în dezbaterile internaționale.
Specii sălbatice
După aproape 200 de ani de absență, zimbrul european a revenit în Carpații de Sud-Vest datorită eforturilor WWF-România, printr-un program de reintroducere derulat pe termen lung, în parteneriat cu comunitatea locală și cu organizații internaționale. Astăzi, în Munții Țarcu trăiesc în libertate aproximativ 250 de exemplare, una dintre cele mai mari populații libere de zimbri din Europa. Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru de pe continent, iar România găzduiește acum una dintre cele mai importante populații sălbatice.
În Dunăre, peste 60.000 de puieți de sturioni au fost eliberați ca parte a eforturilor de refacere a unor populații aflate cândva în pragul extincției. România dispune acum de prima bază de date națională pentru capturile accidentale de sturioni, construită împreună cu pescarii, autoritățile și instituțiile de cercetare, care a colectat deja peste 300 de raportări.
WWF-România a identificat și prima rețea de coridoare ecologice pentru carnivore mari din România — rutele naturale care permit urșilor, lupilor, râșilor și altor mamifere mari să se deplaseze între habitatele naturale. Proiectul a fost recunoscut de Comisia Europeană drept model de bună practică în conectivitate ecologică și a contribuit la Planul Internațional de Acțiune pentru Carnivore Mari și Conectivitate Ecologică, adoptat ulterior de Convenția Carpatică a Națiunilor Unite.
„Carpații României adăpostesc aproape o treime din carnivorele Europei — aceasta este o responsabilitate", declară Dr. Cristian Papp, Manager Național al Departamentului Sălbăticie și Arii Protejate. El subliniază că protejarea unei specii implică înțelegerea ecosistemelor, a oamenilor care le împart cu animalele și a politicilor care le guvernează, iar rezultatele obținute nu ar fi fost posibile fără parteneriate solide cu comunitățile locale și cu instituțiile de cercetare.
Comunitate și educație
WWF-România a implicat peste 100 de comunități locale — din Delta Dunării, lunca Dunării, Podișul Hârtibaciului, Carpații de Sud-Vest și Maramureș — în proiecte de conservare, procese decizionale și modele de antreprenoriat bazat pe biodiversitate. Băile Tușnad a devenit prima comunitate „Bear Smart" din România, un model național de coexistență sustenabilă cu carnivorele mari. Din 2021, numărul de daune raportate cauzate de urși a scăzut de la 41 la zero, mesajele RO-Alert au coborât de la 230 la 14 în 2025, iar intervențiile necesare s-au redus la cinci.
WeWilder, prima întreprindere socială fondată de WWF alături de o comunitate locală din Carpații de Sud-Vest, a fost selectată să reprezinte România la Parlamentul European ca exemplu de dezvoltare locală sustenabilă. MuMA Hut, parte a aceluiași proiect, a fost nominalizată la premiile europene de arhitectură Mies van der Rohe.
Peste 30.000 de tineri au participat la programele educaționale ale organizației, iar sute dintre ei au fost mobilizați în 12 orașe pentru a identifica probleme de mediu locale și a propune soluții climatice transmise ulterior autorităților. Clubul „Tineri Activi pentru Natura Sălbatică", programele Ambasadorii Zero Plastic, Eroii Climei și Academia de Tracking sunt câteva dintre inițiativele care au conectat generații cu natura din jurul lor. Peste 100 de companii și numeroase ONG-uri naționale — printre care Coaliția Natura 2000, Societatea Ornitologică Română, Asociația Grupul Milvus, Bankwatch, Fundația ADEPT Transilvania și altele — au amplificat impactul în teritoriu.
Politici publice și legislație de mediu
În două decenii, WWF-România a contribuit direct la conturarea cadrului legislativ și de politici publice care guvernează astăzi protecția naturii în România, cu peste 400 de intervenții documentate. De la armonizarea legislației de mediu cu cea europeană după aderarea la UE din 2007 — prin transpunerea Directivei Cadru Apă, a Directivelor Natura 2000, a Regulamentului privind comerțul cu lemn EUTR și a Regulamentului UE privind defrișările — până la contribuții la Pactul Climatic European, organizația a participat la fiecare proces decizional relevant pentru natură. WWF a contribuit la elaborarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, a Strategiei de Adaptare la Schimbările Climatice 2030 și a Planurilor Naționale Integrate pentru Climă și Energie.
Schimbările legislative concrete atribuite parțial contribuțiilor WWF includ interzicerea microhidrocentralelor în ariile naturale protejate și excluderea lor de la finanțarea cu fonduri UE, integrarea cerințelor de biodiversitate în Politica Agricolă Comună și în planificarea teritorială, și înăsprirea pedepselor pentru pescuitul, transportul și deținerea ilegală de sturioni. De asemenea, organizația a influențat Codul Silvic, cadrul legal al ariilor naturale protejate, Planul Național de Redresare și Reziliență și, cel mai recent, Planul Național de Achiziții Ecologice 2025–2030. Parteneriatele cu universități din București, Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Suceava și Galați au fost integrate constant în campaniile și proiectele WWF de-a lungul anilor.
Colaborări și afilieri internaționale
WWF-România face parte din cea mai mare rețea de conservare a naturii din lume și colaborează activ cu IUCN — Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, ICPDR — Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea, Convenția Carpatică, Global Wildlife Connect Initiative și Infrastructure and Ecology Network Europe (IENE). Organizația este membră fondatoare a Asociației de Ecoturism din România, a Coaliției Natura 2000 și a Panda Labs — programul global de inovație al rețelei WWF, alături de Danemarca, Australia, Kenya și Elveția. Studii științifice la care a contribuit au fost publicate în reviste internaționale și preluate de media globale, consolidând imaginea României ca unul dintre cele mai importante teritorii pentru biodiversitate din Europa.
„Colaborarea este în natura noastră. Am construit, în 20 de ani, o rețea de oameni, instituții și organizații care cred că România merită o natură vie", declară Orieta Hulea, CEO WWF-România. Ea descrie rolul organizației ca pe un conector între cunoaștere și acțiune, între conservare și nevoile comunității, între viziunea pe termen lung și soluțiile practice. Abordările bazate pe dovezi au urmărit în paralel protejarea biodiversității, consolidarea rezilienței climatice și sprijinul pentru dezvoltarea durabilă a comunităților din proximitatea naturii.
Comentariul va fi postat dupa aprobare